60.000 de euro pentru cel mai celebru cioban

A mers 45 de zile pe jos până în Italia (într-una din cele trei călătorii spre Roma), a rupt patru perechi de opinci, a cărat 200.000 de cărţi din Vechiul Regat în Transilvania ca să poată fi citite de românii aflaţi sub ocupaţie austro-ungară, a învăţat carte de la un cioban şi a îndrăgit-o atât de mult încât a devenit cel mai celebru şi mai cult cioban din câţi a avut vreodată ţara asta! Pentru toate astea, Badea Cârţan are muzeu la Cârţişoara. Funcţionează din 1968, dar e prima dată când după mulţi ani în muzeu se vor face investiţii de 60.000 de euro. Sunt fonduri europene alocate prin intermediul GAL Ţara Oltului, cărora conducerea Primăriei Cârţişoara le-a şi găsit destinaţie. Câteva luni muzeul va fi închis pentru renovări, iar la deschidere se va înfăţişa publicului doritor de istorie şi legendă cu o faţă nouă.

Celebrităţi locale imortalizate în gips

Primarul Dorin Magda are planurile făcute pentru schimbarea la faţă a muzeului. ,,Vom face o statuie a lui Badea Cârţan, una a haiducului Budac şi le vom pune în curtea muzeului. Urmează o extindere de mansardă, în sensul că în actualul pod al casei-muzeu vom putea face circuit turistic. Acum nu este amenajat, dar este un spaţiu generos, care ne permite, cu acces pe o scară exterioară, să amenajăm încăperi expoziţionale. Este foarte probabil ca o parte din piesele pe care le vom pune acolo să fie nişte obiecte în legătură cu rezistenţa anticomunistă aduse din Germania”, dă detalii edilul Magda.

În momentul când vor începe lucrările la muzeu, acesta va fi închis publicului. Termenul pentru executarea lor este de un an de la momentul demarării, dar autorităţile speră că vor reuşi mai repede.

Printre modificările aduse casei memoriale mai figurează şi mutarea centrului de informare turistică din incinta muzeului în curtea interioară, astfel că în locul său se creează un nou spaţiu muzeal, precum şi angajarea unui ghid turistic, post bocat de Guvern de trei ani de zile. La momentul actual face pe ghidul stră-stră nepotul lui Andrei Budac, haiducul care a făcut Cârţişoara celebră, astfel încât acum i se acordă şi lui beneficiul de a avea o statuie în curtea casei lui Cârţan.

Robin Hood de Cârţişoara

Acum mai bine de o sută de ani Cârţişoara şi-a avut propriul Robin Hood. Haiducul Budac fura de la boierii bogaţi care nu-şi plăteau slugile, iar banii şi bunurile erau împărţite săracilor. Ca să scape de el, jandarmeria din Comitatul Făgăraşului a pus o recompensă pe capul lui de 3.000 de coroane, spune stră-stră nepotul său, Gheorghe Budac. Haiducul şi a sa bandă au reuşit de multe ori să se strecoare în sat pentru a fura, ascunzându-se în turla bisericii, în casa preotului Victor Vulcan, în şezătorile de fete sau în şurile oamenilor.

Ani buni le-a tot scăpat printre degete autorităţilor, până când arginţii au fost mai presus de loialitate, astfel că a fost în cele din urmă trădat şi împuşcat într-o noapte geroasă de 29 ianuarie. Nu se ştie cine a fost Iuda care şi-a vândut tovarăşul pentru arginţi.

Astăzi urmaşul lui Budac are ocazia să povestească turiştilor faptele antecesorului său.

Eroii din ramă

Muzeul Badea Cârţan are 6 încăperi în care se intră după achitarea unei taxe de 3,5 lei dacă eşti adult sau 2 lei dacă eşti copil. În cea mai mare parte a lui este un omagiu adus ciobanului auto-didact, dar tot acolo se găsesc şi informaţii despre haiducul Budac sau soldaţii cârţişoreni morţi pe front în cele două războaie.

Printre ei sunt şi doi unchi ai primarului Dorin Magda. ,,Pe panoul acesta avem 22 de soldaţi din Primul Război Mondial; după cum vedeţi nu le-am mai găsit pozele chiar la toţi. Şi-au dat viaţa între 1916 şi 1920 în luptele de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz. Pe al doilea panou avem 39 de soldaţi tot din Cârţişoara care au decedat în al Doilea Război Mondial, între anii 1941 şi 1944. Pozele lor le-am găsit mai uşor, însă sunt şi dintre ei câţiva cărora nu le-am găsit o fotografie. Doi dintre militarii de aici sunt unchii mei”, spune primarul, în timp ce îmi arată antecesorii săi care au plecat pe front şi nu s-au mai întors decât în sicriu.

În aceeaşi încăpere tronează, în mărime naturală, doi ofiţeri celebri, de dată mai recentă, a satului Cârţişoara: Bucurenciu şi Şchiopu. Sunt manechine de plastic îmbrăcate în uniformă militară, purtând pe epoleţi şi în dreptul pieptului însemnele armatei române.

Opincile adevărate ale lui Cârţan

Las eroii satului în liniştea camerei lor şi intru într-o încăpere dedicată exclusiv lui Badea Cârţan. Primarul Magda şi ghidul Budac îmi povestesc că opincile pe care le văd acolo ar fi una dintre perechile cu care s-a încălţat ciobanul în drumul lui spre Roma. Bag de seamă că sunt ultimele, de la venire (1899), că pe celelalte trei perechi le-a stricat pe drum. Sunt din piele de bivol şi la un moment dat erau atât de tari şi de scâlcite, încât conducerea Primăriei le-a luat şi le-a dus la nişte specialişti din Sibiu pentru a le reda forma de altă dată.

O statuie a scriitorului francez Moliere adusă de Badea Cârţan de la Paris face şi ea parte din obiectele rămase de pe urma celebrului cioban. Cârţan a colindat cât a putut, iar călătoriile la Roma, deşi cele mai renumite, n-au fost singurele lui ieşiri. ,,Când a ajuns odată la Roma am înţeles că a dormit inclusiv la primarul Romei acasă, cu care se împrietenise”, îmi spune Dorin Magda.

Din 200.000 de cărţi aduse cu traista peste munţi, câteva răsfoite şi citite de Badea Cârţan se mai păstrează încă în muzeu. Într-o vreme în care românii din Transilvania aparţineau Imperiului austro-ungar şi nu se bucurau de drepturi, Cârţan a folosit cea mai eficientă armă: cartea! ,,Le aducea clandestin din România, un ţinut liber, în Ardeal, un ţinut aflat sub ocupaţie. Cele mai multe au fost arse de armata ungară, s-au mai păstrat doar cele pe care le vedeţi aici”, spune ghidul Gheorghe Budac.

Muzeul din Cârţişoara adună la porţile sale cam 100 de vizitatori pe săptămână. Cei mai mulţi vin pentru istoria celui mai cunoscut dintre cei 7 fraţi Cârţan, alţii sunt în drum spre Transfăgărăşean, dar fac un popas la casa memorială. În realitate Cârţan s-a născut câteva case mai jos de biserică. Locuinţa lui nu mai există, fiind înlocuită cu una de cărămidă, iar pe locul actual muzeul s-a ridicat în 1968. Deşi terenul şi casa memorială erau ale Primăriei, autorităţile au reuşit numai acum două luni să le petreacă în cartea funciară de pe vechiul proprietar, mort astăzi, preotul Vulcan.

 (Cristina Cornilă)