Creştinii o sărbătoresc astăzi pe Sfânta Parascheva. Comunităţile din mai multe sate arondate Făgăraşului sunt şi ele în sărbătoare, întrucât bisericile lor poartă acest hram.
Sunt nouă lăcaşuri de cult care o au ca şi ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva: Hurez, Luţa, Dridif, Râuşor, Şercăiţa, Grid, Veneţia de Sus, Veneţia de Jos şi Victoria I.
Cuvioasa Paraschiva nu este de neam românesc, s-a născut în apropiere de Constantinopol în seculul XI. Domnitorul Vasile Lupu al Moldovei plăteşte toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol şi primeşte drept recunoştinţă moaştele Cuvioasei.
Acestea sunt aduse cu mare alai în Iaşi pe 14 octombrie 1641 şi aşezate în Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi”, ctitoria domnitorului. În toată Arhiepiscopia Sibiului sunt 47 de lăcaşuri cu acest hram.
,,Moaştele ei sunt descoperite printr-un miracol, iar ţarul Asan I al vlaho-bulgarilor îi duce moaştele la Târnovo, după care sunt mutate la Belgrad. După acest periplu ajung la Patriahia din Constantinopol, de unde la data de 14 octombrie 1641 domnitorul Moldovei, Vasile Lupu, le duce la Iaşi în splendida sa ctitorie ,,Sfinţii Trei Ierarhi”. ,,Paraceve” în limba italiană are şi în ziua de astăzi sensul de Vinerea mare”, spune preotul paroh Ştefan Botoran.
Pe timpul celor două războaie mondiale, oraşul Iaşi a fost protejat de bombardamente, iar Catedrala mitropolitană, unde se păstrează moaştele, nu a fost atinsă de niciun obuz.
(Cristina Cornilă)
