Catedrala ortodoxă ,,Sfântul Ioan Botezătorul” se află în şantier. De altfel, lucrările n-au fost întrerupte oficial niciodată de când a fost pusă piatra de temelie în ’95, dar temporar au stagnat din lipsa banilor.
Acum, banii nu mai sunt o problemă, cel puţin în această vară, aşa că în următoarele luni se vor cheltui 2,35 de milioane de lei, bani alocaţi de Executivul României la finele anului trecut. 13 mănăstiri, biserici şi catedrale din ţară au primit atunci fonduri, Făgăraşul fiind printre ele.
Cu aceşti bani se va executa tot exteriorul lăcaşului de cult şi pardoseala interiorului. La exterior se lucrează pe rând, pe fiecare latură în parte, şi se plachează cu o cărămidă aparentă numită klinker. La final toată catedrala va fi în alb şi roşu.
,,Am adus din Germania până acum patru TIR-uri de faţete (klinker), iar acestea reprezintă numai a treia parte din necesarul pentru tot exteriorul. La 9 rânduri de klinker alb vom folosi 3 rânduri de klinker roşu. Am negociat foarte puternic materialele, de pildă klinker-ul de la 110 lei la 74 de lei pe metrul pătrat! Am testat mai multe pieţe pentru el din Polonia, Olanda şi Germania, dar la fabrica din Germania am găsit calitate. Acum schela este montată pe partea cu Bulevardul. O lună se va lucra la fiecare laterală a Catedralei, deci în patru luni tot exteriorul va fi în alb şi roşu. Avem o singură schelă, cea a Catedralei, şi economisim bani dacă nu închiriem alta”, spune preotul Ioan Ciocan.
Pe şantier sunt două echipe de muncitori, adică 30 de oameni. Una lucrează la acoperiş, alta plachează de jos şi până la cupole. Sunt din Moldova şi au mai lucrat la lăcaşul de cult şi în trecut.
Tot la exterior mai trebuie realizat sistemul de iluminat, care se ridică singur la suma de 250.000 de lei
În ce priveşte interiorul, aici se va executa pardoseala din această sumă de bani de la Guvern. Cât timp şantierul este în plină desfăşurare slujbele de duminica şi de sărbători se vor ţine la demisolul clădirii.
Banii alocaţi de Executivul României au intrat în visteria Catedralei toţi odată şi nu în tranşe, aspect care a permis negocierea materialelor de construcţie şi achiziţionarea lor în cantităţi mari. Preotul Ciocan spune însă că procedura achiziţiilor de materiale de construcţie nu s-a terminat. Mai trebuie adusă tablă, pardoseală, chituri, nisip, pietriş etc. ,,Dar la final Catedrala noastră va fi cea mai frumoasă,” mai spune acesta.
Ce semnificaţie au dimensiunile Catedralei
Catedrala are înălţimea unui bloc de 5 etaje. Lăţimea lăcaşului de cult este de 30,5 metri şi reprezintă ,,vârsta la care Mântuitorul şi-a început lucrarea”. Lungimea este de 33 de metri şi reprezintă ,,vârsta la care şi-a terminat lucrarea”.
Înălţimea lăcaşului este de 50 de metri şi este singura căreia nu-i corespunde un fapt real din viaţa lui Iisus, prezentat în Biblie.
Noul Testament spune că Iisus Hristos, care trăia în Nazaret, şi-a tăinuit înaintea oamenilor puterea şi înţelepciunea sa până la vârsta de 30 de ani, pentru că nu era îngăduit iudeilor, mai înainte de 30 de ani, să devină dascăli sau preoţi. Pentru acest fapt nici Mântuitorul nu şi-a început activitatea de propovăduire până nu s-a împlinit numărul de ani, vârstă la care a fost şi botezat de Sfântul Ioan Botezătorul. De aceea una din laturile Catedralei este de puţin peste 30 de metri.
Conform concepţiei populare, Iisus Hristos a fost crucificat la vârsta de 33 ani, după ce a predicat vreme de 3 ani, lucru dedus din două surse evanghelice. Prima: fraza lui Luca, conform căreia „când Isus a început să predice, avea cam treizeci de ani”. A doua, luată din Evanghelia după Ioan, din care se deduce că Domnul a predicat timp de trei ani. Însumând ambele informaţii, conchidem că Isus a trăit 33 de ani. De aceea, o altă latură a Catedralei, respectiv lungimea, măsoară 33 de metri.
(Cristina Cornilă)
