Fostul președinte al României, Ion Iliescu, va fi înmormântat joi, 7 august, la Cimitirul Militar Ghencea 3 din Capitală, și nu la Cimitirul „Sfânta Vineri”, așa cum era planificat inițial. Decizia a fost luată pentru a permite asigurarea legală a pazei militare la locul de veci, potrivit unor surse din Ministerul Apărării Naționale (MApN), citate de Buletin de București.
Cimitirul „Sfânta Vineri”, situat pe Calea Giulești, se află în administrarea Primăriei Generale a Capitalei, prin Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, și nu beneficiază de regim militar. În aceste condiții, MApN nu ar fi putut legal institui măsuri de pază la acel obiectiv. Cavoul familiei Iliescu rămâne acolo, însă trupul fostului șef de stat va fi înmormântat la Ghencea 3, declarat obiectiv militar și aflat sub protecție permanentă.
Decesul unui președinte în funcție sau al unui fost președinte impune organizarea unor funeralii de stat, coordonate de Guvern, care includ ceremonii oficiale și onoruri militare. Deși legislația nu prevede explicit paza mormântului după înmormântare, surse din Ministerul Apărării au declarat pentru Buletin de București că locul de veci al lui Ion Iliescu va fi supravegheat permanent de militari.
În acest moment, accesul jurnaliștilor în incinta Cimitirului Militar Ghencea 3 este restricționat, ceea ce indică un nivel ridicat de securitate înaintea ceremoniilor de joi.
Ziua de 7 august a fost declarată zi de doliu naţional, în memoria fostului preşedinte Ion Iliescu, drapelul României urmând să fie arborat în bernă. De asemenea, posturile de radio şi de televiziune îşi vor adapta programul.
Ion Iliescu, primul preşedinte al României post-comuniste, a încetat din viaţă marţi, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul ”Agrippa Ionescu”, unde a fost internat în urmă cu aproape două luni, fiind diagnosticat cu cancer pulmonar.
Născut la 3 martie 1930 în Oltenița, Ion Iliescu a fost educat în spiritul ideologiei comuniste, fiind unul dintre favoriții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. A urmat studii în URSS, la Institutul Energetic din Moscova, și a urcat rapid în ierarhia Partidului Comunist Român, ocupând funcții importante în tineretul comunist și în aparatul de propagandă.
După venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, Iliescu a căzut în dizgrație, fiind marginalizat în funcții de conducere secundare la Iași și Timișoara. Totuși, a rămas în nomenclatură și, în decembrie 1989, a reapărut în prim-planul vieții publice.
După căderea regimului Ceaușescu, Iliescu a devenit liderul Frontului Salvării Naționale (FSN), autoproclamat la conducerea țării. A fost ales președinte al României în 1990, 1992 și 2000, marcând profund traiectoria politică a României în primele două decenii după Revoluție.
Mandatele sale au fost caracterizate de o tranziție lentă și controlată spre economia de piață și democrație, dar și de momente tensionate, precum mineriadele, scandalurile legate de fosta Securitate și reprimarea opoziției civice.
Ion Iliescu a fost anchetat în mai multe dosare legate de Revoluția din 1989 și de mineriada din 13–15 iunie 1990, când forțele de ordine și muncitori din Valea Jiului au intervenit violent împotriva manifestanților din Piața Universității.
- În Dosarul Revoluției, redeschis după 2016, Iliescu a fost inculpat pentru crime împotriva umanității, fiind acuzat că ar fi contribuit la instaurarea unei stări de haos care a dus la moartea a peste 800 de oameni după 22 decembrie 1989. Procesul a fost marcat de tergiversări, contestații și retrimiteri în instanță, fără un verdict final până la momentul morții sale.
- În Dosarul Mineriadei, a fost de asemenea trimis în judecată, dar procedurile au stagnat din motive procedurale.
După încheierea celui de-al treilea mandat prezidențial, în 2004, Iliescu s-a retras treptat din prim-planul politicii. A continuat să fie o voce ocazională în spațiul public, publicând articole și opinii pe blogul personal.
