Magistrații Curții de Apel București au folosit un artificiu juridic pentru a considera pedeapsa Alinei Bica drept executată, deși fosta șefă a DIICOT nu a petrecut nicio zi într-un penitenciar. Judecătorii români au stabilit că perioada petrecută de Bica în arest la domiciliu în Italia — doar pe timpul nopții, între orele 21:00 și 7:00 — este echivalentă cu executarea pedepsei într-un regim deschis de detenție din România, potrivit Euronews România.
Decizia a fost pronunțată pe 3 octombrie 2025 de Curtea de Apel București, care a stabilit că Alina Bica, originară din Făgăraș, și-a ispășit pedeapsa de patru ani de închisoare primită în 2019 pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. În consecință, instanța a retras mandatul european de arestare și toate formele de executare emise pe numele acesteia.
Cum s-a ajuns la această soluție
Potrivit documentelor de la instanță, Curtea de Apel din Bari a stabilit încă din noiembrie 2020 ca perioada de arest preventiv și arest la domiciliu din România să fie scăzută din condamnare, iar restul pedepsei – trei ani, nouă luni și 16 zile – să fie executată în Italia, în arest la domiciliu doar pe timpul nopții. În restul zilei, Bica avea voie să meargă la locul de muncă.
După „executarea” pedepsei în Italia, Bica a depus mai multe contestații în România. În 2024, un complet al Curții de Apel București a recunoscut decizia instanțelor italiene, dar nu a clarificat situația mandatului de arestare emis după fuga ei din țară.
Situația s-a complicat după o decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 4 septembrie 2025, care a stabilit că doar statul care a emis mandatul european de arestare — în acest caz, România — poate decide dacă o pedeapsă executată în alt stat este considerată efectiv îndeplinită.
Judecătorii români: „Privare de libertate similară regimului deschis”
În motivarea deciziei, judecătorii Curții de Apel București au admis că legislația românească nu prevede o formă de executare identică celei aplicate de instanța italiană, dar au ales să o asimileze regimului deschis din închisorile din România.
„Deși forma de executare stabilită de Curtea de Apel din Bari nu este prevăzută expres în dreptul execuțional român, aceasta prezintă forme puternice de similitudine cu măsurile preventive privative de libertate reglementate în dreptul procesual penal român”, au argumentat magistrații.
Curtea a considerat astfel că perioada de trei ani, nouă luni și 16 zile petrecută în arest la domiciliu pe teritoriul Italiei constituie o „privare de libertate”, ceea ce a permis retragerea tuturor mandatelor de executare.
De ce nu poate fi rejudecată
Judecătorii au ținut cont și de jurisprudența CEDO, potrivit căreia o persoană nu poate fi obligată să execute o pedeapsă mai mare decât cea stabilită inițial. Cum Italia a recunoscut pedeapsa ca executată, România nu mai putea cere reîncarcerarea Alinei Bica fără a încălca dreptul european.
„Statul român apreciază pedeapsa ca fiind executată în Italia, neexistând temeiuri pentru menținerea mandatului european de arestare”, se arată în hotărârea Curții de Apel București.
De la Costa Rica la Italia
Alina Bica, fost procuror-șef al DIICOT și apropiată a Elenei Udrea, a fost condamnată definitiv în 2019 la patru ani de închisoare pentru favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender. Înainte de pronunțarea sentinței, a fugit din România, fiind localizată mai întâi în Costa Rica, apoi în Italia, unde a solicitat să nu fie extrădată.
În 2020, Curtea de Apel din Bari a decis ca pedeapsa să fie executată pe teritoriul Italiei, sub forma arestului la domiciliu, echivalat acum de justiția română cu o pedeapsă executată integral.
