Curtea de Apel Brașov solicită revizuirea legilor Justiției și sesizează Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la disfuncționalități de sistem generate de legislația adoptată în 2022 și de modul de aplicare a acesteia. Este prima instanță din țară care face public un astfel de demers, pe fondul protestelor pentru justiție declanșate după difuzarea documentarului Recorder și în contextul câștigării, de către fostul judecător Cristi Danileț, a procesului la CEDO împotriva statului român.
Decizia a fost luată în urma Adunării Generale a judecătorilor Curții de Apel Brașov, întrunită marți, la care au participat 37 dintre cei 41 de judecători ai instanței. Tema centrală a dezbaterilor a fost conformitatea cadrului legislativ actual cu necesitatea garantării independenței justiției și a libertății de exprimare a judecătorilor, în lumina recentelor dezvăluiri de interes public.
În comunicatul transmis public, Curtea de Apel Brașov subliniază că libertatea de exprimare a judecătorilor în spațiul public este o componentă esențială a principiului independenței justiției, garantată de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Judecătorii cer ca exercitarea acestui drept să nu fie descurajată prin măsuri administrative sau disciplinare și solicită reacții prompte ale instituțiilor abilitate atunci când sunt semnalate nereguli în funcționarea sistemului judiciar, precum și transparență în rezultatele verificărilor.
Totodată, Adunarea Generală a decis sesizarea CSM pentru a analiza oportunitatea punerii în dezbatere, la nivelul corpului profesional, a legislației în vigoare – Legea nr. 303/2022, Legea nr. 304/2022 și Legea nr. 305/2022 – în ceea ce privește o serie de prevederi considerate vulnerabile din perspectiva independenței judecătorilor. Printre aspectele semnalate se numără procedurile de promovare la tribunale, curți de apel și la Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea în funcții de conducere, componența și atribuțiile colegiilor de conducere, delegarea și detașarea judecătorilor, precum și procedura de revocare a membrilor CSM.
Judecătorii atrag atenția și asupra unor probleme structurale precum durata și organizarea formării profesionale inițiale la INM, lipsa unei soluții legislative pentru echilibrarea volumului de activitate, dar și absența unor reguli clare de transparență privind modificarea compunerii completurilor de judecată în timpul soluționării cauzelor.
„Modul de reglementare actual permite ca puterea de decizie asupra unor aspecte esențiale ale funcționării sistemului judiciar și, în final, ale independenței judecătorului, să aparțină unui număr redus de persoane”, se arată în comunicatul Curții de Apel Brașov.
Poziția publică a instanței vine într-un moment de tensiune fără precedent în sistemul judiciar, marcat de proteste ale magistraților și de reacții civice ample, și deschide, pentru prima dată la nivelul unei curți de apel, o discuție explicită despre necesitatea revizuirii legilor Justiției adoptate în urmă cu doi ani.
