Comisia Europeană „a luat act” de decizia Curtea Constituțională a României privind pensiile speciale ale magistraților și evaluează în prezent dacă România a îndeplinit jalonul din PNRR care condiționează plata a 231 de milioane de euro, potrivit unui răspuns transmis pentru Digi24. Executivul european precizează că nu poate comenta evaluările în curs și va informa autoritățile române „în timp util”.
Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, inclus în cererea de plată numărul trei, transmisă în decembrie 2023. Jalonul, în valoare de 231 de milioane de euro, a fost suspendat în mai 2025, după ce Comisia a constatat deficiențe. România a avut termen până la 28 noiembrie 2025 pentru a le remedia.
Potrivit răspunsului oficial, pe 28 noiembrie 2025, autoritățile române au transmis o nouă adresă prin care au explicat cum au corectat problemele semnalate.
„Comisia evaluează în prezent această cerere și informațiile aferente și va informa autoritățile române cu privire la constatările sale în timp util. Comisia nu poate comenta despre evaluările în curs”, au transmis reprezentanții instituției, potrivit Digi24.
Declarațiile vin după ce judecătorii CCR au decis, miercuri, după cinci amânări, că legea care majorează vârsta de pensionare a magistraților și reduce cuantumul pensiilor de serviciu este constituțională. Actul normativ, asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, urmează să fie trimis la promulgare președintelui Nicușor Dan.
În ședința începută la ora 11:30, CCR a respins sesizarea de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că legea respectă Constituția. Pentru ca actul normativ să intre în vigoare, trebuie însă modificat termenul de aplicare, stabilit inițial pentru 1 ianuarie 2026, întrucât amânările succesive de la CCR au făcut imposibilă respectarea calendarului. După corectare, legea va fi promulgată și publicată în Monitorul Oficial.
La termenul anterior, din 11 februarie, CCR a amânat pronunțarea pentru a analiza o solicitare venită de la ICCJ, care a cerut trimiterea proiectului la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.
Președinta ICCJ, Lia Savonea, a reacționat dur după decizia CCR, afirmând pentru HotNews că instituția va utiliza „toate instrumentele legale și instituționale” pentru a proteja independența justiiției.
„Reculul evident în planul protecției constituționale obligă la reacții ferme. Independența justiției nu este negociabilă”, a declarat Savonea.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul Dragoș Pîslaru a susținut că România „are dovada îndeplinirii reformei” și că aceasta va fi transmisă la Bruxelles. „În sfârșit putem să punem și noi pe masă dovada îndeplinirii reformei așa cum ne-am asumat”, a afirmat acesta.
Ministrul a admis însă că există o întârziere semnificativă față de termenul-limită.
„Nu vă pot răspunde dacă recuperăm banii, pentru că știm că discutăm de o întârziere de peste două luni peste data limită de 28 noiembrie, care era după o suspendare de șase luni din regulament. Deci, suntem mult cu termenul depășit”, a explicat Pîslaru. El a precizat că va depune „toate eforturile diplomatice, și formale, și informale” pentru ca reforma să fie recunoscută ca îndeplinită.
Rămâne de văzut dacă evaluarea Comisiei va permite deblocarea celor 231 de milioane de euro din PNRR sau dacă întârzierea în implementarea reformei va conduce la pierderea fondurilor.
