Municipiul Făgăraș marchează astăzi 735 de ani de la prima sa atestare documentară, un moment simbolic pentru unul dintre cele mai vechi și importante centre urbane din sudul Transilvaniei. Așezarea a fost menționată pentru prima dată într-un document din anul 1291, iar de atunci a evoluat de la un mic târg medieval la un municipiu cu rol economic și cultural important în regiune.
Situat în partea central-nordică a depresiunii care îi poartă numele, orașul se află între Munții Făgărașului – cei mai înalți din România – și Munții Perșani, fiind străbătut de râul Olt. Poziția geografică favorabilă a făcut ca zona să devină, încă din vechime, un important punct de refugiu și de apărare, dar și un nod comercial important între diferite regiuni istorice.
De-a lungul secolelor, Țara Făgărașului a avut un rol strategic major. Teritoriul s-a aflat pe rând sub autoritatea voievodului Mircea cel Bătrân, în cadrul Țării Românești, și sub stăpânirea regilor Ungariei, înainte de a reveni României odată cu Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
De-a lungul timpului, orașul a fost centrul politico-administrativ al regiunii. Făgărașul a fost reședință de district până în 1886, apoi de comitat între 1886 și 1918, iar după Unire a devenit reședință de județ până în 1950. După reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, fostul județ Făgăraș a fost integrat în actualul județ Brașov.
Istoria orașului este strâns legată de impunătoarea Cetate Făgăraș, una dintre cele mai bine conservate fortificații medievale din România. De-a lungul secolelor, cetatea a rezistat numeroaselor asedii, în timp ce așezarea din jur a fost distrusă în repetate rânduri de războaie, incendii, molime sau inundațiile provocate de revărsările Oltului.
Din cauza acestor distrugeri succesive, în afara cetății nu s-au păstrat construcții mai vechi de secolul al XVII-lea. Majoritatea clădirilor din centrul orașului datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, perioadă în care Făgărașul s-a dezvoltat ca un mic centru urban activ, cu piețe și târguri comerciale.
În timpul unei călătorii prin Transilvania, istoricul Nicolae Iorga descria, în 1906, Făgărașul ca pe un oraș cu „ulițe nespus de prăfoase” și cu o piață plină de viață în zilele de târg, imagine care surprinde atmosfera unui târg transilvănean de la începutul secolului trecut.
Astăzi, municipiul este al doilea oraș ca mărime din județul Brașov și un important centru urban al zonei. Străbătut de drumul național DN1, care leagă Brașov de Sibiu, orașul beneficiază de conexiuni rutiere și feroviare importante, care îi mențin rolul de punct de legătură între regiunile istorice ale României.
