Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinta CNAS care exercită din 23 octombrie atribuțiile președintelui instituției, cere introducerea unor mecanisme obligatorii de plată a contribuției pentru persoanele neasigurate care nu beneficiază de scutiri, inclusiv pentru cele care nu realizează venituri. Potrivit acesteia, aproximativ 15% din populația României nu este asigurată, iar 99% dintre persoanele neasigurate au sub 60 de ani. Instituția are în evidențe circa 2,9 milioane de persoane neasigurate, dintre care unele ar putea să nu mai locuiască în țară.
„Trebuie să extindem baza contributorilor pentru că, astăzi, 15% din populație sunt în continuare neasigurați. Iar în egală măsură, avem 23 de categorii scutite de la plata contribuției”, a afirmat șefa interimară a CNAS, potrivit News.ro.
Ea susține că statul trebuie să intervină urgent și să aplice mecanisme obligatorii de plată pentru persoanele care în prezent pot opta să se asigure voluntar.
„Eu nu înțeleg cum trăiesc acești oameni”, a spus Mezinu-Bălan. „Ești persoană activă, nu ești în cadrul celor scutiți de la plata contribuției, trebuie să plătești. Și sunt convinsă că acest fapt o să aducă bani în sănătate, iar noi am făcut și calcule, ști exact câți bani ar fi”, a adăugat aceasta.
Reprezentanta CNAS nu a prezentat însă suma estimată și nici mecanismul prin care ar putea fi obligate la plată persoane fără venituri. Ea nu a explicat nici cum ar urma să fie diferențiate persoanele fără venituri, cele care trăiesc din economii și cele care nu dispun de resurse pentru plata contribuției.
În prezent, persoanele fără venituri care nu sunt asigurate în temeiul altor prevederi legale pot opta pentru plata CASS prin declarația unică. În 2026, contribuția voluntară este de 2.430 de lei, potrivit regulilor fiscale prezentate de ANAF.
Diaspora, văzută ca risc pentru sistem
O altă problemă semnalată de șefa interimară a CNAS privește românii plecați în străinătate, care continuă să figureze pe listele medicilor de familie din România. Mezinu-Bălan admite că o parte dintre cei 2,9 milioane de neasigurați ar putea să nu mai locuiască efectiv în țară. „Probabil mulți dintre aceste persoane sunt persoane care nu mai trăiesc în România sau frecventează România din când în când”, a declarat ea.
Vicepreședinta CNAS și-a exprimat temerea că aceste persoane revin în România „pe timpul verii, pe timpul vacanțelor” și pot beneficia de pachetul minimal de servicii medicale, inclusiv la unitățile de primiri urgențe și la medicii de familie. Ea a prezentat această posibilitate drept un risc pentru sistemul de asigurări de sănătate și a cerut intervenția autorităților pentru reglementarea situației.
Pachetul minimal reprezintă însă un drept legal al persoanelor neasigurate, nu o facilitate acordată discreționar. Potrivit Legii nr. 95/2006 și propriului ghid al CNAS, acesta include asistența în urgențe medico-chirurgicale, anumite servicii de prevenție, monitorizarea sarcinii și alte servicii medicale.
Mezinu-Bălan nu a prezentat date privind numărul persoanelor din diaspora care revin în țară pentru tratament, frecvența utilizării serviciilor medicale sau costurile generate pentru sistemul public. Nu a oferit nici dovezi că persoanele respective s-ar întoarce în România special pentru a beneficia de servicii medicale, potrivit sursei citate.
Mai mult, conducerea CNAS admite că evidențele instituției includ persoane care nu mai locuiesc în România, așa că cifra de 2,9 milioane de neasigurați nu poate fi echivalată automat cu numărul persoanelor rezidente de la care statul ar putea încasa contribuții suplimentare.
Oficialul a avertizat și asupra expirării, în 2027, a contribuției aplicate pensiilor de peste 3.000 de lei, deși a precizat că sistemul de sănătate este în prezent echilibrat financiar.
Mezinu-Bălan a vorbit și despre existența unor sesizări privind servicii medicale decontate de CNAS, de care pacienții afirmă că nu au beneficiat.




























