Aşa da muzeu!

Turnul Negru, sala de religie si reculegere

Turnul Negru, sala de religie si reculegere

Demn să rivalizeze cu cele mai importante muzee din ţară, şi poate mai complet şi cu siguranţă mai ieftin decât multe din ele, muzeul ,,Valeriu Literat” din Cetate se pregăteşte pentru cea mai importantă inaugurare din istoria şi existenţa sa. Deschiderea oficială, cu mare fast şi cu invitaţi de marcă, este programată pentru vineri, 29 martie, ora 13.00. În premieră, ziarul Bună Ziua Făgăraş dezvăluie cititorilor circuitul format din cele 24 de camere, care aduc unele din ele pe bună dreptate cu măreţia Peleşului şi cu impozantele încăperi ale Luvrului dedicate epocii lui Napoleon al III-lea. Covoare roşii întinse parcă pentru ca nobili şi principi să le calce, obiecte lucrate în detaliu în foiţă de aur şi instalaţii de lumini care le pun pe toate în valoare fac ca vizitatorii să intre nu pe tărâmul unui muzeu obişnuit, ci în chiar locul şi timpul pe care le ilustrează.

Plan muzeu
Plan muzeu

Până acum muzeul a fost deschis publicului cu un număr de 12 camere, un circuit care începea din holul în care se tăiau biletele şi se întorcea în acelaşi punct. De acum traseul este inelar şi vizitatorii trec succesiv dintr-o încăpere în alta până epuizează întregul etaj I al fortificaţiei lui Mihai Viteazul. Am făcut şi noi un tur al camerelor, echipaţi cu papuci de unică folosinţă, pentru ca niciun fir de praf să nu se atingă de covoarele impozante sau zecile de vitrine nou amenajate, care trebuie să se prezinte intacte în ziua inaugurării. Pe alocuri încă se lucrează la ultimele detalii, retuşuri pe care omul obişnuit nu le vede cu ochiul liber, dar de care ţine cont, milimetric am putea spune, managerul Elena Băjenaru. Ştie pe de rost fiecare piesă, colţul unde se află, anul şi locul de unde a fost „culeasă”. Ne-a fost ghid pentru prima oară pe noul circuit.

Primarul Sorin Mănduc și viceprimarul Cătălin Cîrje au inițiat și au urmărit zilnic lucrările de amenajare a muzeului. Acum, la inaugurare, au invitat numeroase personalități din țară, pentru a evidenția importanța Cetății.

Dietă reconstituită

          Printre încăperile care au fost „schimbate la faţă” se numără Sala Dietei, Turnul Negru şi Turnul Pestriţ. Nu sunt singurele, dar sunt cele care îţi taie răsuflarea.

Sala Dietei, despre care toată lumea ştie că găzduia sculpturile lui Virgil Fulicea, a devenit o veritabilă sală a principelui. În mijlocul ei tronează un jilţ imens de principe şi o masă din lemn masiv de 12 persoane, fiind completată cu două mase laterale pentru dieci. „Dacă priviţi cu atenţie, ornamentele de pe covor sunt aceleaşi cu cele de pe picioarele mesei şi ale jilţului, fiind împrumutate din emblema Făgăraşului”, ne spune Elena Băjenaru care ne arată peştii sculptaţi în lemn. Totul a fost făcut la comandă, mobilierul a fost executat cu toate specificaţiile necesare de către o firmă din Alba Iulia şi este realizat în stilul Renaşterii. Covorul, de un roşu aprins, şi cele două armuri care apără parcă încăperea trimit spre Luvru, acolo unde există câteva săli dedicate lui Napoleon al III-lea, unde cuvântul de ordine este roşu.

carte veche romaneasca si straina
carte veche romaneasca si straina

Religie şi reculegere în Turnul Negru

            Păşim mai departe spre altă încăpere, care nu putea fi vizitată în trecut. Turnul Negru, căci despre el este vorba, combină numele deloc luminos cu arta religioasă. Trei statui cu tematică religioasă sunt luminate discret în nişte nişe ale încăperii şi o aşteaptă pe cea de-a patra, care va fi adusă de la Biserica Romano-Catolică. „Toate statuile sunt de secol XVII şi au fost pe vremuri în Capela Cetăţii. Sunt catolice şi sunt sculpate în lemn de tei cu foiţă de aur,” spune managerul.

Se ştie că în epocă exista o capelă în fortificaţie, iar legenda spune că aici veneau pe sub pământ, printr-un tunel secret, preoţii de la Biserica Franciscană pentru a-şi ţine slujbele. Statuile au rămas până acum în Cetate şi au fost păstrate în depozitele muzeului.

Turnul Negru mai este dotat cu un şemineu, care îl încălzeşte şi îl luminează în pofida denumirii, precum şi un candelabru de secol XIX care funcţionează pe gaz şi este înfrumuseţat cu foiţă de aur.

Turnul Pestriţ seamănă cu Peleşul

Turnul Pestrit
Turnul Pestrit

Din Turnul Negru trecem în Turnul Pestriţ, decorat cu mobilier urban de acum două secole. Nu este deloc exagerat să comparăm această încăpere cu măreţia şi impozanţa de la Peleş. Două oglinzi imense, aurite, în stil baroc care au fost scoase de la naftalină din depoziterle muzeului, sunt primele care se înfăţişează ochilor vizitatorilor.

Ne luăm cu greu ochii de la ele şi vedem că nu sunt singurele care ne pot capta atenţia. Mese cochete de epocă şi scaune lucrate în stil eclectic historismus sunt aşezate pe o latură a încăperii. „Pe spătarele acestor scaune vedem cum s-au îmbinat stilurile vechi istorice în ceea ce numim stil historismus. La început tehnica se lucra manual, apoi s-a industrializat şi obiectele erau prelucrate în fabrici, iar cele pe care le avem noi aici sunt făcute industrial,” ne-a explicat muzeograful Constantin Băjenaru şi ne-a arătat o lucrătură migăloasă cu care erau înfrumuseţate scaunele din jurul uneia dintre mese.

RMN Diagnostica
TMF Copy Center
Monumente funerare

Artă decorativă şi glăjărie

Masa principelui din Sala Dietei
Masa principelui din Sala Dietei

Ghidul nostru, chiar managerul muzeului, ne conduce şi ne explică pe măsură ce o urmăm. „mai avem o încăpere cu glăjărie şi sticlărie din colecţia muzeului, piese care se întind de la finalul sec. XVII şi până în sec. XX. Mai toate au fost fabricate la Porumbacu. O altă încăpere a fost amenajată cu artă decorativă, adică piese din diferite metale cum ar fi argint, bronz sau alpaca. Într-o vtirină am expus celebrele cositoare, care pe vremuri erau considerate un simbol al bogăţiei şi sunt lucrate binenînţeles în cositor.” Băgăm de seamă că aşa-numitele cositoare sunt de fapte nişte vase de decor ca nişte farfurii şi mai multe obiecte care se găseau la casa omului bogat, semn că făcea parte din clasa superioară financiar oamenilor de rând. Lângă cositoare a fost aşezată o broască veche de uşă, care a aparţinut pe vremuri Bisericii Brâncovene şi care este cea mai veche din încăperea ce găzduieşte arta decorativă.

Vitrinele mai conţin pocaluri, pahare şi casete de bijuterii, toate din argint şi toate prelucrate migălos de meşteri de acum două veacuri.

Parcă se aude muzica

Mai trecem prin nişte încăperi prin care vedem o veche sobă de fontă de Călan din 1900, carte veche românească şi străină expusă în vitrine de sticlă, un manuscris de la 1500, un interior ţărănesc săsesc (care a fost adus din Felmer), iar în cele din urmă intrăm în sala mobilierului urban.

Atenţia ne este atrasă imediat de instrumentele muzicale, printre care se regăseşte şi vechiul pian, la care cu toţii am cântat pe furiş când am trecut prin Sala Dietei, acolo unde era expus înaintea lărgirii muzeului. Un gramofon vechi şi o orgă la fel de bătrână fac parcă să se audă muzică în sala respectivă. Sau doar ne-o imaginam… Efectul e acelaşi!

Ministrul Culturii, invitat la inaugurarea muzeului

Deschiderea oficială a muzeului va rămâne o vreme pe buzele tuturor. Se anunţă fastuasă şi cu invitaţi pe măsură. Primarul Făgăraşului Sorin Mănduc a invitat la inaugurare de la Ministrul Culturii Daniel Barbu şi până la primarul Sibiului Klaus Johannis, devenit de puţin timp liberal cu acte-n regulă. Lista invitaţilor de marcă nu se încheie aici, ci continuă cu conducerea Consiliului Judeţean Braşov, prefectul judeţului, conducerea Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Culte, şefii instituţiilor locale şi întregul legislativ făgărăşean. Rămâne să vedem dacă cei chemaţi vor onora invitaţia edilului şi se vor regăsi vineri printre sutele de participanţi şi noile exponate ale muzeului din Cetate.

Nu numai că s-a îmbogăţit cu mobilier de epocă şi piese care n-au mai fost expuse niciodată, cu sistem de supraveghere video şi alarmă şi cu încă două toalete, dar muzeul s-a extins de la 12 la 24 de camere, fapt ce a costat administraţia locală circa 3 miliarde lei vechi. În „dotarea” lui intră de acum şi 20 de aparate audio-guide, care explică turiştilor în 5 limbi diferite de la istoricul muzeului şi până la colecţiile actuale.

După momentul inaugurării, preţul unui bilet de vizitare a fost majorat la 10 lei, fiind redus la jumătate pentru elevi, studenţi şi pensionari.

(Cristina Cornila)

 


Apreciază
Distribuie

  1. Felicitari echipei de la Muzeul Valeriu Literat. Este de apreciat munca lor de a achizitiona exponatele, de a le pastra, de a le conserva, de a le pune in valoare. Asa cum arata acum traseul muzeului, bate de departe Castelul Bran. Daca si conducerea Primariei va dovedi inteligenta de a atrage in jurul Cetatii pe toti cei care pot sa organizeze evenimente menite sa atraga atentia asupra Cetatii Fagarasului si asupra Fagarasului. Mingea este in teren la ei, ramane de vazut cum vor sti sa o joace.
    Inca o data, felicitari echipei de la Muzeul Valeriu Literat !!!

  2. Felicitări acestei echipe inimoase!
    Sunt mândru de două ori:
    1. pentru că sunt făgărăşan şi mi-am trăit acolo copilăria şi adolescenţa;
    2. pentru că Muzeul Ţării Făgăraşului Valeriu Literat mi-a găzduit colecţia-eveniment de clopote, clopoţei, talăngi şi zurgălăi timp de o lună începând cu Crăciunul 2007;

Comentariile sunt închise.