În 21 iunie avem parte de cea mai lungă zi din an, dar și de cea mai scurtă noapte. De mâine, ziua descrește iar noaptea devine mai lungă.
În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului, unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare vara sau cel mai mic iarna.
Tradiția şi superstițiile privind solstițiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.
Atotputernicia soarelui de la solstițiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinși cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină. Din cele mai vechi timpuri, solstițiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei.
Marcată pentru prima dată în 2020, pe 21 iunie, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a solstițiului este celebrată în fiecare an, la nivel mondial, pentru a informa populația despre evenimentele astronomice – solstițiu și echinocțiu – ambele câte două în fiecare an, şi despre semnificația lor pentru numeroase religii și culturi etnice.
