Autostrada care ar urma să lege Făgărașul de Brașov se află în centrul unui conflict juridic între două companii de stat. CNAIR a sesizat Curtea de Apel București pentru a bloca transferul proiectului către CNIR, companie considerată incapabilă să-l preia. Până la soluționarea cauzei, proiectul rămâne la CNAIR.
Ordinul contestat, semnat de ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță chiar în ziua demiterii Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, prevedea transferul a cinci proiecte majore de infrastructură de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) către Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). Printre acestea se numără și Autostrada Brașov-Făgăraș, un proiect așteptat de ani buni de locuitorii din zonă. Instanța a admis cererea de suspendare, astfel că ordinul nu mai produce efecte juridice până la o decizie definitivă, potrivit Economica.
„Nu am fost consultați”
Principalul argument invocat de CNAIR este că ordinul a fost emis fără nicio consultare prealabilă a companiei, deși produce efecte juridice directe asupra patrimoniului, contractelor și activității sale.
„Ordinul atacat, deși produce efecte juridice directe asupra patrimoniului, contractelor și activității CNAIR, a fost emis fără consultarea entității vizate”, transmit reprezentanții Companiei de Drumuri.
CNAIR susține că Ministerul Transporturilor a selectat proiectele de transferat fără să dețină informațiile necesare unei evaluări obiective, informații aflate exclusiv la CNAIR.
Condiție legală neîndeplinită
Un al doilea argument se referă la OUG 55/2016, care permite transferul proiectelor către CNIR doar cu condiția ca aceasta să dispună de personalul necesar pentru a asigura continuitatea implementării. CNAIR susține că această condiție nu este îndeplinită: CNIR gestionează deja 11 proiecte transferate anterior, cu doar 73-75 de angajați efectivi dintr-o organigramă de 86 de posturi.
Adăugarea celor cinci noi proiecte, printre care Autostrada Brașov–Făgăraș – descrisă ca un proiect de complexitate ridicată -, ar duce portofoliul CNIR la 16 proiecte majore simultane. Acestea „implică obligații complexe de monitorizare, derulare a achizițiilor publice, gestionare a contractelor de execuție și de consultanță, coordonare a proiectării, gestionare a litigiilor, raportare către instituțiile finanțatoare europene etc.”, potrivit documentelor depuse la instanță, potrivit Economica.
Reprezentanții CNAIR subliniază că, prin propria recunoaștere a CNIR, capacitatea efectivă de preluare nu există în prezent și nu poate fi atinsă, în cel mai optimist scenariu, decât la sfârșitul anului 2026.
Risc de întârzieri
Ordinul contestat impunea un termen de doar 15 zile pentru predarea tuturor celor cinci proiecte, termen pe care CNAIR îl consideră imposibil de respectat atât din punct de vedere material, cât și juridic, tocmai din cauza complexității ridicate a proiectelor vizate.
CNAIR avertizează că un transfer forțat în condițiile actuale ar produce prejudicii concrete: întârzieri suplimentare în execuție și, potențial, pierderea unor finanțări europene.
































