Boboteaza și Agheasma Mare
În fiecare an, pe 6 ianuarie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Botezul Domnului, sărbătoare numită și Epifania sau Dumnezeiasca Arătare.
Praznicul amintește de momentului în care Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, la 30 de ani, a mers la Iordan și s-a botezat cu botezul pocăinței.
Momentul botezului a fost lucrarea Sfintei Treimi: Tatăl a mărturisit despre El (Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit), Duhul Sfânt S-a pogorât în chip de porumbel peste El iar Fiul a primit botezul lui Ioan.
În primele secole, Boboteaza era sărbătorită împreună cu Naşterea Domnului, pe 6 ianuarie. Din secolul al IV-lea, cele două sărbători au fost despărţite: 25 decembrie fiind data stabilită pentru prăznuirea Naşterii Domnului şi 6 ianuarie pentru Botezul Domnului.
De Bobotează se sfinţesc apa Iordanului, toate apele şi izvoarele pământului. Se sfinţeşte Agheasma cea Mare prin semnul Crucii, la rugăciunile preoţilor şi prin pogorârea darului Sfântului Duh.
Slujba pentru Agheasma Mare este una solemnă. Se iese în procesiune în fața bisericii, sau uneori se merge la o apă curgătoare, cu prapori, cruci și icoane. Acolo se citesc paremii, apostol, Evanghelie și ectenie mare cu cereri speciale pentru sfințirea apei.
Sunt rostite rugăciunile compuse de Sfântul Sofronie al Ierusalimului si apoi se sfințește apa de trei ori.
Cuvântul „agheasmă“ provine din limba greacă („aghios”) și înseamnă sfințire.
Agheasma Mare se sfințește doar de două ori pe parcursul unui an: în Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), dar și pe 6 ianuarie, cu ocazia sărbătorii Botezului Mântuitorului.
La Bobotează, apa este sfințită printr-o rânduială specială și se consumă doar o anumită perioadă. Astfel, Agheasma Mare se ia timp de opt zile, începând cu sărbătoarea Botezului Domnului.
Agheasma Mare se gustă dimineața, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtășește, după aceasta.
sursa: crestinortodox.ro
foto: crestinortodox.ro