Eminescu, mai ardelean decât îl lasă istoria să fie
Sâmbătă, 15 iunie, s-au împlinit 124 de ani de când a murit poetul şi gazetarul Mihai Eminescu. O slujbă de pomenire a fost oficiată în memoria lui la mormântul acestuia din Cimitirul Bellu.
Mihai Eminescu s-a stins din viaţă pe 15 iunie 1889 la Bucureşti.
Profesorul făgărăşean Ion Funariu a făcut cercetări pe vremea când era dascăl la Radu Negru şi a scris o carte în care publică informaţii uluitoare despre poet. Se pare că strămoşii lui Mihai Eminescu sunt ardeleni get-beget proveniţi din inima Ţării Făgăraşului, satul Vad, comuna Şercaia.
Ca să-şi dovedească spusele, profesorul a luat la rând toate registrele bisericii din Vad şi a bătut pe la porţile celor care mai sunt în viaţă şi poartă acest nume, atât de celebru. Se pare că în sec. al XVIII-lea în Vad trăiau 8 familii cu acest nume, iar în prezent mai sunt două. Iminovicii din Vad au emigrat din sat către Bucovina stabilindu-se la Călineştii Sucevei.
,,Această ipoteza mi-a venit pornind de la faptul că pe vremea când predam la liceul ,,Radu Negru” existau mai mulţi elevi numiţi ,,Iminovici” şi erau din Vad. Pornind de la acest nume – pentru că şi neamul lui Eminescu se numea Iminovici – am făcut o cercetare la Vad şi am găsit că acolo existau 8 familii cu acest nume. Din acele 8 familii găsite în scriptele bisericeşti, au mai rămas astăzi două,” spune autorul cărţii.
După anul 1700, pentru a nu se converti la religia greco-catolică, mai mulţi locuitori ai zonei au plecat spre alte regiuni din ţară. Aşa au plecat probabil şi Imonovicii.
După descoperire, mai mulţi profesori universitari de la Iaşi l-au rugat pe prof. Ion Funariu „să nu-l ia pe Eminescu”, în sensul de a-i lăsa originile aşa cum le cunoaşte istoria. Pe nedrept însă, pentru că Eminescu este la fel de ardelean, pe cât este de moldovean!
(Cristina Cornilă)