Firme de prestigiu din industria făgărăşeană

Zona industrială ,,franceză” este în expansiune în estul Făgăraşului. Francezii au pus piciorul pe pământul voievodului Ştefan Mailat în ’98, prima firmă înfiinţată aici fiind STI, un joint-venture cu doi acţionari francezi şi unul român, la vremea respectivă, şi cu profil de marochinărie tehnică. Funcţiona la câteva sute de metri de actualul amplasament, iar în 2002, datorită comenzilor tot mai numeroase, firma şi-a construit prima hală modernă la un nivel industrial european. Primul ţăruş în zona industrială a fost bătut în acel an. Până prin 2007 s-au aşezat în vecinătate alte 5 societăţi cu capital francez, printre care şi societatea Plastimo, care are o istorie la Făgăraş de 8 ani. Activitatea şi dezvoltarea celor două firme o vom trata în cele ce urmează. De partea istorică a zonei s-a făcut ,,responsabil” managerul celei de-a doua, Janos Torok, care şi-a împletit destinul cu existenţa activităţii industriale cu iz francez încă de la apariţia ei, din ’98.

Peste 200 de angajaţi la STI

Prima societate pe care o vizităm este STI, producătoare de articole de marochinărie, de voiaj şi harnaşamente, conform codului CAEN. Şi-a dezvoltat activitatea pe două breşe mari şi late, şi de ce să nu zicem şi scumpe, respectiv genţi de lux şi centuri de siguranţă pentru escaladă.

,,Genţile produse aici merg pe toată piaţă mondială, fiind de cel mai înalt nivel calitativ şi fiind produse din piele şi material textil. Dar cel dintâi destinatar este Franţa, acolo unde îşi are sediul firma pentru care producem. Pe săptămână procesăm cam 6.000 de genţi, modele de serie, cu materia primă primită de la client. Sunt două colecţii de genţi, una de vară cu culori deschise şi modele florale şi una de iarnă cu culori mai închise. În total, producem cam 80 de modele distincte, fiecare cu variantă de culoare şi mărime”, mi-a explicat managerul Dorin Lupe.

200 de oameni lucrează la foc automat să producă genţile de lux şi nu numai. În paralel se fac câte 5.000 de centuri pentru alpinism utilitar, diverse modele de ghiozdane, genţi pentru maşini de ambulanţă şi, mai nou, chiar echipamente pentru interioarele autoturismelor, segment pe care managerul vrea să-l dezvolte în viitorul apropiat, respectiv ,,automotive”.

Deja făbricuţa colaborează cu o firmă germană de automobile, una care se face cunoscută în lume prin doar trei litere, dar şeful STI aspiră la mai mult de atât. Doreşte un nou contract în acest domeniu, dar nu cu orice partener, ci cu o marcă aşezată la loc de cinste în tagma producătorilor auto.

,,Rolls-Royce-ul centurilor de siguranţă”

După ce aflu că o geantă, a cărei firmă îmi este interzis s-o divulg, costă 600-700 de euro în orice magazin din Europa, îmi îndrept atenţia spre celălalt sector de producţie, cel al harnaşamentelor, unde preţul unui singur articol este tot de ordinul sutelor de euro.

,,Pentru centuri de siguranţă lucrăm cu acelaşi client din ’98 încoace. Este o firmă franceză de renume, aşa încât pot să afirm că vorbim de Rolls-Royce-ul centurilor de siguranţă”, spune managerul Lupe.

De 16 ani de când fabrica făgărăşeană produce pentru acelaşi client, să fi tot livrat până acum în Franţa milioane de centuri! Este un brand celebru, a cărui încredere a fost câştigată cu greu, dar odată câştigată nu s-a clătinat niciodată! La Făgăraş se fabrică una dintre cele mai performante centuri de alpinist utilitar existente pe piaţa mondială, din punct de vedere al fiabilităţii şi siguranţei.

Săptămânal, din zona de depozite a acestei fabrici pleacă spre ţara lui Hollande două TIR-uri încărcate cu produsele fabricate de făgărăşeni. Li se adaugă un alt camion de la Plastimo, plin ochi cu echipamente de salvare.

Plastimo, unică în România în domeniul său

La o aruncătură de băţ de STI îşi desfăşoară activitatea societatea Plastimo. Înfiinţată în 2006, firma condusă de Janos Torok produce echipament de salvare nautică. Acelaşi manager s-a aflat la începuturi şi la cârma STI, iar cu 8 ani în urmă a schimbat macazul domeniilor de activitate.

La nivel terestru se lucrează pentru lumea apelor, fiind produse aici plute de salvare, veste de salvare şi mici accesorii folosite la bordul ambarcaţiunilor de agrement.

,,Noi fabricăm produsele noastre, marca proprie ,,Plastimo”. În Europa există două fabrici Plastimo, cea din Franţa, de la Lorient, şi cea de la Făgăraş. Din câte ştiu eu, suntem singura firmă din România care fabrică asemenea. Plutele şi vestele, care sunt fabricate aici, sunt trimise apoi în Franţa, la Lyon, unde funcţionează platforma de distribuţie, iar de acolo sunt livrate în toată lumea, Europa în principal, dar şi la nivel mondial, din SUA şi până în estul îndepărtat”, îmi explică managerul Torok.

Vârful de producţie este atins primăvara, pentru că oamenii se aprovizionează de pe acum pentru sezonul de navigaţie din vară. Cei care se dau în vânt după navigaţie, fie ca şi sport, fie ca şi agrement, şi se aprovizionează cu echipamente marca Plastimo, trebuie musai să fie cu dare de mână. În magazinele de profil din ţările europene o plută de salvare, de asemenea nivel de calitate şi tehnicitate, urcă până la 900 de euro.

Sistem automat de umflare

Pe poarta fabricii ies anual 35.000 de veste şi vreo 2.000 de plute de salvare pentru 4, 6 sau 8 persoane. Sunt destinate exclusiv salvării de vieţi omeneşti.

Produsele sunt ,,de un înalt standard de calitate şi de înalte tehnicitate”, după cum subliniază managerul. Şi îmi arată ,,tehnicitatea”: vestele sunt prevăzute din fabricaţie cu un sistem automat de umflare. Şi asta nu-i nimic, mai văzusem vestă care se umflă singură prin acţionarea vreunui buton… dar nu ca asta. Se umflă automat la impactul cu apa!

Aflându-se într-o situaţie de leşin, de pildă, purtătorul ei nu-i mai poartă şi grija declanşării. Cum a dat de apă, vesta s-a umflat şi, un alt sistem inteligent, îl întoarce pe om cu faţa în sus, nepermiţându-i contactul cu apa.
În schimb, pluta poate fi declanşată numai de mâna omului. Dar nici aici nu e nevoie de vreo pompă.

De pompat, pompează însă societatea! Va acorda, prin intermediul Fundaţiei Comunitare Ţara Făgăraşului, burse de performanţă pentru copiii talentaţi ai Făgăraşului, care s-au făcut remarcaţi în olimpiade sau concursuri şcolare.

(Cristina Cornilă)