Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat marți pe ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, pentru a-i transmite protestul ferm al României față de actul de sabotaj care a provocat incendiul din 14 septembrie, de pe platforma industrială Carfil din Brașov.
MAE afirmă că probele acumulate în timpul investigațiilor demonstrează responsabilitatea părții ruse și avertizează că incidentul reprezintă o manifestare a războiului hibrid desfășurat împotriva statelor europene.
„Partea română a transmis protestul ferm față de acest act de sabotaj, subliniind responsabilitatea părții ruse, dovedită de probele acumulate în cursul investigațiilor”, a transmis Ministerul Afacerilor Externe.
Potrivit instituției, autoritățile române au subliniat caracterul inacceptabil al faptelor și gravitatea implicațiilor acestora pentru securitatea națională și siguranța cetățenilor. MAE consideră că incidentul de la Brașov se înscrie într-o serie tot mai amplă și mai complexă de acțiuni desfășurate sau sprijinite de Federația Rusă împotriva altor state europene.
România condamnă și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră
În cadrul întâlnirii cu ambasadorul rus, partea română a condamnat și atacurile sistematice ale forțelor ruse asupra navelor comerciale din Marea Neagră, soldate cu victime.
Potrivit MAE, aceste atacuri încalcă dreptul internațional, pun în pericol siguranța și libertatea navigației și afectează grav mediul de securitate din regiunea Mării Negre.
Convocarea ambasadorului reprezintă demersul diplomatic oficial prin care Bucureștiul a transmis Moscovei poziția României în urma concluziilor prezentate de autoritățile române în cazul incendiului de la Carfil.
Trei suspecți, cercetați pentru tentativă la acte de diversiune
Convocarea ambasadorului rus vine după ce Serviciul Român de Informații a anunțat identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Rusia, implicată în incendiul izbucnit pe 14 septembrie în apropierea companiei Carfil SA din Brașov, filială a Companiei Naționale Romarm, care produce tehnică militară și armament, inclusiv drone militare.
Potrivit informațiilor comunicate de autorități, în dosar sunt cercetați doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, rezidenți în state ale Uniunii Europene. Cei trei sunt suspectați de implicare în activități de sabotaj, fiind cercetați de DIICOT pentru tentativă la acte de diversiune.
Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, unde ar fi pregătit acțiuni similare, iar al treilea a fost localizat în Polonia.
Conform SRI, misiunile rețelei nu se limitau la România. Coordonatorii din Federația Rusă ar fi stabilit mai multe ținte din regiune, inclusiv facilități de producție a armamentului, de stat și private, precum și alte obiective de interes militar și industrial.
Serviciul de informații susține că aceste operațiuni urmăreau intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională.
