Mesajul NATO de la Cincu pentru România: ,,Suntem aici!”

Timp de două săptămâni, din 17 și până în 28 iunie, toate deciziile NATO la nivelul Europei, privind așa zisa „Forță de Răspuns” (concepție care se referă la capacitatea de a răspunde unei game variate de amenințări), s-au luat de la Cincu. De asta se ocupă, în 2015, Comandamentul Aliat Întrunit de la Napoli (Italia). Acesta alternează conducerea cu cel similar de la Brunssum (Olanda). Conceptul NRF (Forța de Răspuns a NATO) există la nivelul Organizației din anul 2003. Comandamentul de la Napoli, aflat sub comanda amiralului american Mark Ferguson, este autoritatea supremă în această privință. În perioada menționată, aproape întreaga conducere de la Napoli a fost dislocată la Cincu. Pe scurt, Comandamentul cu sediul în Italia are 750 de militari din toate statele membre ale Organizației nord-atlantice. 469 dintre ei s-au aflat în România, 133 au fost dislocați la Sofia (Bulgaria), în cadrul aceluiași exercițiu, iar cei care au mai rămas la Napoli au continuat activitatea de acolo. Dar principalele decizii s-au luat în acest interval de timp de la Cincu.

Generalii NATO au cucerit Cetatea

Cu trei zile înainte ca exercițiul militar de mutare a centrului de control să se finalizeze, a fost programată o zi a Distinșilor Vizitatori, respectiv 25 iunie.  Jurnaliștii acreditați au fost întâmpinați în Cetatea Făgăraş, au trecut prin filtre de control antitero, apoi s-au întâlnit cu comandantul și adjunctul Comandamentului de la Napoli, precum și cu șeful Armatei române, generalul-locotenent Nicolae Ciucă.

„Exercițiul este o mare responsabilitate, dar şi o provocare pentru noi. Structurile Statului Major General au primit dificila sarcină să sprijine dislocarea, în premieră, a unui comandament NATO în România. Am folosit acest exercițiu pentru a confirma rolul și locul Armatei României în cadrul Alianței, precum și a demonstra capacitatea de a susține dislocarea structurilor NATO pe teritoriul României. La succesul acestui exercițiu a contribuit sprijinul considerabil al partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, al Serviciului român de Telecomunicații Speciale, al autorităților locale din județele Brașov și Sibiu, precum și al specialiștilor din sistemul național de apărare, ordine publică şi siguranța națională”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Amiralul Ferguson a transmis faptul că mesajul exercițiului a fost atins, „acela că Forța de Răspuns este pregătiră oricând să acționeze, dar mai ales că NATO este aici”.

„Indiferent de provocare, ne puteam adapta capacitățile militare ca să putem face față. Tocmai asta este conceput să demonstreze exercițiul Trident Joust 2015. Suntem credibili, suntem capabili și comunicăm la unison în limbaj militar! Nu amenințăm pe nimeni, dar arătăm că suntem pregătiți pentru orice pericol venit din orice spațiu!”, a vorbit locțiitorul comandantului, canadianul lt. gen. Michael Day, care părea să-și spună discursul în fața Rusiei.

NATO este gândită doar pentru acțiuni defensive. Se apără, răspunde, dar nu inițiază atacul. Deși se apără prin atac! De aici, această componentă numită „Forța de Răspuns a NATO”. Exercițiul „Trident Joust” a fost unul exclusiv defensiv.

Români în Comandamentul de la Napoli

După discursurile de rigoare din Cetate, organizate milităresc, cu precizia unui orologiu elvețian (așa încât toată lumea a vorbit doar cât să țină interesat auditoriul și niciunul nu a semănat cu discursul vreunui politician), reprezentanții media au fost îmbarcați într-un autocar, închiriat de la un om de afaceri sibian special pentru eveniment, și duși la Cincu să vadă ce înseamnă comandament multinațional și ce presupune conducerea NATO taman de la Cincu.

Printre cei dislocaţi (la ei în ţară) se numără şi zece români, toţi militari în cadrul Comandamentului de la Napoli, provenind de pe toate cele trei segmente: terestru, naval si aerian. Facem cunoştinţă cu trei din aceştia, care ne povestesc că sunt mândri că reprezintă România în conducerea uneia dintre structurile NATO. Ca şi colegii lor, vorbesc toţi în engleză. Chiar şi cu presa română.

Au mai fost dislocaţi în alte state în cadrul unor misiuni similare – dar nu de amploarea acesteia – însă acum erau dislocaţi chiar la ei acasă.

Toți ca unul și unul pentru toți

Intrăm în prima dintre încăperile amenajate la Cincu: o sală mare cu un ecran pe perete şi reţea montată pentru servicii video şi audio. Gen. loc. Leonardo di Marco ne face prima demonstraţie prin care aveam să înţelegem cum funcţionează ca un tot unitar acest comandament împărţit în trei state: Bulgaria, Italia şi România. „O să avem într-un minut legătura la Sofia, Bulgaria, apoi o să vorbim cu cei de la Napoli, Italia”, a spus acesta. Şi au intrat pe rând în teleconferinţă responsabilii celor două structuri care ne-au povestit care este rolul fiecăreia în parte.

Creierul şi inima comenzii s-au aflat în poligonul Cincu. O mică parte din Comandamentul din Italia fusese dislocată şi în Sofia (Bulgaria) astfel încât toate cele trei centre (Napoli, Sofia, Cincu), conduse de la Cincu, au funcţionat ca unul singur. Legătura s-a ţinut printr-un sistem securizat de teleconferinţă, realizat cu ajutorul Serviciului român de Telecomunicaţii Speciale.

Despre Bulgaria trebuie să spunem că dislocarea de acolo este de mică proporție. Doar 133 de oameni de la Napoli au fost trimiși la Sofia, spre deosebire de Cincu, unde numărul personalului din Comandament strămutat aici a fost de 469. În Bulgaria, participanții proveneau din 16 state, pe când la Cincu erau 25 de națiuni implicate.

Celula care află primele informații

La Cincu a fost dislocat şi centrul de operaţii, aflat într-o altă încăpere, în care ofiţerii de stat major controlează lupta, de oriunde din lume, la nivel operativ. De asemenea, oamenii din această structură sunt primii care află de pierderi de vieţi omeneşti, de scufundarea unei nave, de prăbuşirea unei aeronave, de atacul unei forţe străine etc.

Imaginaţi-vă o cameră cu multe calculatoare, în care fiecare militar are locul şi atribuţiile lui bine determinate. Este locul de unde se dă alarma și locul de unde pleacă primele decizii. Aici lucrează specialiști în informatică, logistică și comunicații. Toți aceștia monitorizează 24 de ore din 24, astfel că imediat ce un eveniment se întâmplă, este raportat în încăpere, pe calea telefoanelor, radioului satelitar sau al chatului.

O a treia încăpere în care ne este permis accesul este plină de oameni care au menirea de a instala, de a opera și de a menține rețele de comunicații. „De aici se asigură controlul tuturor mijloacelor de comunicații NATO. Cea mai mare parte a batalionului nostru este în poziție de stand-by pe parcursul anului. La ordin, pot fi dislocate structuri în 48 de ore. Pentru acest exercițiu, de exemplu, a fost dislocată cea mai mare parte a elementelor pe care le avem în stand-by. Utilizăm trei tipuri de echipament în telecomunicații: mărime mare, medie și mică. Cel pe care îl vedeți azi aici este de mărime mare și poate permite 300 de utilizatori odată într-o singură rețea, fie de voce, fie de date”, au fost explicațiile primite în a treia încăpere, care de fapt era un cort militar.

Echipamentul cu pricina era făcut să reziste termic până la -35 de grade și până la +65 de grade Celsius. Două antene conectau aparatura la satelit. La ora aceea, echipamentul era folosit pentru oferirea de sprijin în Afganistan și Turcia.

Securitate sporită pentru generali

În cadrul exerciţiului de dislocare, şi Făgăraşul a avut partea lui de contribuţie. Cetatea a fost pusă la dispoziţia a 100 de generali NATO şi parteneri, precum şi oficiali ai Ministerului Apărării Naţionale din România, care s-au întâlnit pentru o discuţie comună pe tema exerciţiului „Trident Joust 2015” . Întâlnirea a avut loc așadar joia trecută, dar pregătirile au început cu mult timp înainte. În preziua întâlnirii, personalul desemnat pentru protecția forței a verificat și controlat încăperile din castel, urmând ca tot ei să fie cei vigilenți și pe parcursul desfășurării întâlnirii.

După două ore petrecute în Comandamentul dislocat, autocarul în care ne-am îmbarcat pleacă înapoi spre Cetate. Pe drum primim, ca militarii, mâncare la pachet. La întoarcere, ne așteaptă o nouă conferințe de presă, la care ni se face un rezumat al acestei operaţiuni militare de anvergură.

Aflăm că militarii României în comandamentele NATO sunt în număr de peste 300. Pe de altă parte, toți militarii români care au participat la dislocarea Comandamentului și la exercițiul „Viforul” din poligonul Smârdan (care a fost condus tot de la Cincu) au fost aproximativ 600.

Generalul Ciucă ne-a vorbit despre ce a însemnat dislocarea în țara noastră: transport, cazare, campare, comunicații, relații cu autoritățile locale etc., sarcini pe care armata română le-a primit cu mare responsabilitate. Cei mai mulți dintre membrii Comandamentului au fost aduși din Italia, cu tehnică cu tot, cu aeronave românești, modelele Spartan și Hercules, unele dintre cele mai mari aeronave de război.

În România, Serviciul de Telecomunicații Speciale s-a dat peste cap să asigure o linie securizată și alte necesități pentru misiunea secretă, pentru că așa a fost clasificat exercițiul „Trident Joust 2015”.

De la Crimeea încoace

Mutarea conducerii și a controlului Comandamentului ce este răspunzător de „Forța de Răspuns a NATO” a fost pregătită un an de zile, înainte de a se produce efectiv. Această „Forță de Răspuns” va avea în viitorul apropiat 40.000 de soldați. Pe scurt, i se spune „NRF”.

Amiralul Ferguson, șeful Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, a spus în cele din urmă și care este motivul pentru care România a fost aleasă pentru asta: războiul din Crimeea și vecinătatea noastră cu o zonă cu potențial conflictual. Generalul Ciucă este întrebat dacă avem motive să ne temem de o ofensivă rusească. „Cât timp suntem în NATO, nu!”, răspunde imediat. Iar mesajul NATO pentru România este: „Suntem aici!”

(Cristina Cornilă)