Prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) la care va participa președintele României, Nicușor Dan, programată în luna iunie, va aduce o temă sensibilă și cu potențial impact major: implicarea serviciilor secrete în combaterea marii evaziuni fiscale.
Președintele a confirmat marți dimineață că va solicita ca instituțiile din sfera siguranței naționale să se implice activ în investigarea și destructurarea rețelelor care produc pierderi semnificative la bugetul de stat, potrivit G4Media.
„Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală, și e nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de problema asta”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că se analizează și posibilitatea modificării Strategiei Naționale de Apărare pentru a permite această extindere a atribuțiilor.
Tema nu este nouă în istoria recentă a CSAT. În februarie 2005, președintele de atunci, Traian Băsescu, introducea corupția la nivel înalt în topul riscurilor la adresa securității naționale, alături de terorism și proliferarea armelor de distrugere în masă. Băsescu cerea atunci identificarea nominală a celor implicați, subliniind că România nu este o „națiune coruptă”, ci o țară afectată de un număr redus de indivizi cu influență.
Nicușor Dan reia, într-o formă adaptată contextului actual, ideea că frauda financiară și evaziunea de mari dimensiuni nu sunt doar probleme fiscale, ci reprezintă amenințări reale la adresa stabilității statului. Într-o conferință de presă susținută luni, după summitul B9 de la Vilnius, acesta a precizat că a discutat cu premierul interimar Cătălin Predoiu despre posibilitatea reformulării Strategiei Naționale de Apărare în acest sens.
Demersul vine pe fondul unui istoric tensionat între instituțiile de forță și sistemul de justiție. În 2016, România a luat o primă decizie de a scoate serviciile secrete din activitatea de urmărire penală, iar în 2020, Curtea Constituțională a stabilit că interceptările făcute cu tehnica SRI în baza mandatelor de siguranță națională nu pot fi utilizate în procesele penale.
Noua direcție propusă de Nicușor Dan implică astfel o repoziționare strategică a serviciilor secrete, în contextul unei lupte intensificate cu marea evaziune – un fenomen cu efecte directe asupra deficitului bugetar și, implicit, asupra stabilității economice și sociale a țării. Dacă va fi adoptată, propunerea ar marca o nouă etapă în modul în care România își definește și gestionează amenințările la adresa securității naționale.
