Pământul dacilor, dus la Roma

Istoria a fost rescrisă. Recordul lui Gheorghe Cârţan tocmai a fost egalat de un bărbat de 44 de ani din Vatra Dornei, care s-a încumetat să parcurgă, în era vitezei, drumul pe jos până la Roma, încălţat în opinci şi îmbrăcat în port popular. A fost primit lângă Columna lui Traian de o comunitate de români numeroasă din Italia, care l-au întâmpinat cu lacrimi în ochi pe versurile imnului „Deşteaptă-te române”. S-a întâmplat într-o zi de duminică, tocmai în aceea de 1 Decembrie.

Pâine şi sare în centrul Romei

La ora 9.00 în dimineaţa acelei zile, românii plecaţi la muncă peste hotare au început să se adune în preajma Columnei. Ştiau din ziarul „Bună Ziua Făgăraş”, de pe internet şi de la Ambasada României că avea să ajungă acolo noul Badea Cârţan. Venea după o lungă şi grea călătorie începută în 7 august 2013 la Cârţişoara, satul care l-a dat pe originalul Badea Cârţan.

A mers pe jos aproape 3.000 de kilometri, a purtat în majoritatea timpului opinci ca acelea încălţate secolul trecut de ţăranii români. Straiele de pe el erau tot româneşti, un port popular pe care l-a dus peste graniţe în văzul tuturor. Pe deasupra a purtat un cojoc de aproape 15 kilograme, care să-i ţină de ploaie şi de vânt.

Printre cei care l-au întâmpinat s-au numărat făgărăşeni, cârţişoreni şi moldoveni din Basarabia.

S-au pregătit cu pâine şi sare, cu tricolorul României şi cu hainele noastre tradiţionale. Au încins Hora Unirii şi au cântat „Deşteaptă-te române”, în timp ce Mirel Magop (alias Badea Cârţan) se afla pe drum… ultimele sute de metri înainte de a-şi încheia călătoria de 116 zile.

Pământul Sarmisegetuzei împrăştiat în capitala Italiei

La ora 11.00 îşi făcea apariţia un om pe care îl recunoşteai uşor după straie şi după vorbă. Arăta precum un dac, din acela proaspăt „dat jos” din scenele de pe Columnă. Era flancat de doi romani, îmbrăcaţi în zale, desprinşi parcă dintre apropiaţii împăratului Cezar. „Salve. Trăiască România”, le-a urat Badea Cârţan când s-a apropiat. Şi au urmat ropote de aplauze.

„Am venit să aduc la Roma pământ sfânt de la Sarmisegetuza şi grâu românesc”, le-a arătat el, apoi şi-a scos săculeţul cu pământul românesc şi l-a lăsat să cadă lângă Columnă şi să-l împrăştie vântul în cele patru zări. A dat fiecăruia câteva grăunţe de grâu, cărate de acasă. A desfăşcut câteva cutii cu cărţi româneşti şi le-a înmânat oamenilor, la fel cum a făcut în desele lui călătorii, acum 117 ani, Gheorghe Cârţan.

Primarul Cârţişoarei l-a întâmpinat

La Roma începuse să plouă… dar nimeni nu pleca acasă. Printre zecile de români, unul ieşea uşor în evidenţă. Era Dorin Magda, primarul din Cârţişoara, care făcuse şi el drum lung să-l întâmpine pe Cârţan. Dar cu avionul! Era cu el şi consilierul local al comunei, Viorel Paştea, fost viceprimar la Cârţişoara.

N-au putut ajunge să-l primească pe primul Cârţan (nu se născuseră încă!), dar n-au vrut să rateze rescrierea istoriei pe 1 decembrie 2013. Edilul şi-a luat tricolorul de primar şi l-a îmbrăţişat pe Magop cu căldură. „Ne-ai ajutat să facem cunoscut numele Cârţişoarei peste hotare. Sundem mândri şi totodată impresionaţi de ce ai făcut”, i-a spus Dorin Magda.

După mii de poze pe care le-au făcut cu românii, cei doi au luat condeiul şi au început să scrie pe cărţile aduse de Badea Cârţan. Oamenii vroiau să aibă în bibliotecă dovada că au fost acolo, iar pentru asta i-au rugat pe cei doi să-şi lase amprenta pe colile de hârtie îngălbenite şi de timp şi de istorie.

Televiziunea românilor

În Italia, comunitatea românească are propria ei televiziune, Romit TV, o televiziune care nu putea fi absentă de la manifestările de la baza Columnei. Cu atât mai mult cu cât şi Ambasada României a fost prezentă acolo, prin ambasadorul plenipotenţiar Dana-Manuela Constantinescu şi secretarul Ovidiu Pufu!

Badea Cârţan şi Dorin Magda au trebuit să facă faţă ore bune întrebărilor jurnaliştilor, totul culminând cu o invitaţie înspre seară la o emisiune difuzată în direct. Au vorbit despre Cârţişoara, despre istoria ei, despre gestul lui Mirel Magop şi chiar şi despre o posibilă înfrăţire între comuna condusă de Dorin Magda şi o localitate de lângă Roma.

Au participat la două festivităţi găzduite de comunitatea de români în cinstea zilei de 1 Decembrie, manifestări care au adunat mii de oameni plecaţi la muncă acolo şi care şi-au petrecut ziua naţională ascultând artişti veniţi din România să le cânte, precum Ovidiu Komornik, Andrei Păunescu, Cristina Turcu Preda şi Văru’ Săndel.

Opincile n-au făcut faţă

Badea Cârţan n-a ajuns uşor la Roma, dar a avut un final fericit de călătorie. „Am stricat două perechi de opinci până acolo, dar mărturisesc că pe ploaie m-am mai încălţat şi cu ghete. Mi s-au stricat două aparate foto pe drum şi nu am putut împărtăşi întotdeauna celor de acasă fotografii şi impresii cu locurile pe unde am umblat. Un aparat foto a cedat chiar când treceam Alpii prin Austria”, mărturiseşte el.

După toate greutăţile pe care a ales singur să le înfrunte, şi-a primit răsplata sub forma unei admiraţii generale şi a unei recunoaşteri din partea celor care au urmărit pas cu pas călătoria sa pe internet. Tot în semn de admiraţie, atât el, cât şi primarul Cârţişoarei au primit din partea unei asociaţii de români din Italia diploma de „cetăţeni romani”.

Badea Cârţan mai are un singur vis de îndeplinit şi ar vrea să se întâmple cât mai stă la Roma: vrea să-i pună Papei Francisc pe umeri cojocul lui de oaie! De 15 kilograme!

(Cristina Cornilă)