Preoţii iau salarii mici

Sunt puţine şanse ca o carieră în domeniul clerical să-l îmbogăţească pe cel care a ales-o. Cu mici excepţii (cum ar fi să zicem o funcţie de mitropolit), un slujitor al Domnului nu se îmbogăţeşte de pe urma serviciului său. Ba din contră, preoţii se situează în rândul angajaţilor cel mai slab plătiţi de către stat! Ca să avem o oglindă a faptelor, i-am rugat pe protopopii Marcel Dobrea (Biserica Ortodoxă) şi Liviu Negrea (Biserica Greco-catolică) să ne ajute în descifrarea „tainelor” salariilor preoţeşti.

Bugetul statului nu suportă întregul salariu al preoţilor, ci oferă numai un sprijin prin Ministerul Culturii şi Cultelor. Restul de bani, până la un salariu decent, îl primesc preoţii din parohiile în care slujesc. Sunt însă parohii cu enoriaşi puţini, care nu pot plăti nici lucrările de reparaţii sau utilităţile la biserici, cu atât mai puţin să suplimenteze salariile preoţilor! Se întâmplă cel mai frecvent la cultele care nu sunt majoritare în localităţi, cum ar fi greco-catolicii, de exemplu, în Ţara Făgăraşului.

650 de lei în mână, de la stat

În România sunt 18 culte religioase recunoscute de statul român. Oricând mai poate apărea unul, cu aprobarea Guvernului, dacă face dovada că funcţionează pe teritoriul ţării de 12 ani neîntrerupţi şi dacă are ca şi adepţi un procent de 0,1% din populaţia României, adică să tot fie vreo 190.000 de locuitori! Aşa zice Legea privind libertatea religioasă a cultelor.

Preoţii tuturor acestor culte sunt sprijiniţi din bugetul de stat, fără să fie discrimnare între ele, întrucât în România nu există religie de stat. Statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă.

Salarizarea parohilor din bugetul central este unitară, indiferent de care din cele 18 culte aparţin.

„În funcţie de gradul parohiei în care slujeşte, preotul primeşte o anumită sumă de la stat. De regulă este echivalentă cu salariul minim în România. După retragerea contribuţiilor sociale, preotul mai ia în mână doar o parte din aceşti bani. Pe cartea de muncă salariul său este ceva mai mare, iar diferenţa se completează din banii parohiei. De cele mai multe ori, însă, parohia nu-i poate asigura diferenţa de bani în mână. Abia mai rămân bani să i se achite contribuţiile sociale pe diferenţa de salariu, nu însă şi în mână”, explică protopopul greco-catolic Liviu Negrea, vicar foraneu de Făgăraş.

Acesta precizează că există o grilă de salarizare care are la bază studiile, vechimea preoţilor şi rangul parohiei, în funcţie de care se calculează salariile lor: adică suma care se primeşte de la stat şi suma care se primeşte în completare din parohie.

„Din păcate, se întâmplă să nu-şi poată completa salariul din bugetul parohiei decât de Crăciun şi de Paşti! S-ar bucura şi dacă i s-ar plăti numai restul contribuţiilor sociale, fără să mai ia bani în mână”, spune vicarul.
Comunitatea greco-catolicilor este în inferioritate numerică faţă de cea a ortodocşilor, aşa că este lesne de înţeles de ce într-un sat, unde mai există doar o mână de greco-catolici, parohia nu strânge suficienţi bani din contribuţiile credincioşilor.

Ca exemplu concret, arătăm că cel mai mic salariu din partea statului este 850 lei (cel minim pe economie). După retragerea contribuţiilor, slujitorul bisericii mai rămâne cu 650 de lei net. La această sumă i se mai adaugă o alta, diferită de la sat la sat, din partea parohiei. Sunt însă luni în care parohia nu strânge suficient din donaţii ca să poată suplimenta venitul net al preotului.

7 preoţi greco-catolici

În toată Ţara Făgăraşului nu sunt decât 7 preoţi greco-catolici, cu protopopul cu tot. Slujbele acestui cult se ţin în Făgăraş, Victoria, Drăguş, Copăcel, Grid, Berivoi, Şercaia şi Porumbacul de Jos. Preotul din Şercaia slujeşte şi la biserica din Grid.

În ce priveşte casele parohiale ale cultului, acestea există doar în Făgăraş, Şercaia şi Porumbacul de Jos. Restul parohilor sunt nevoiţi să facă naveta în zilele de sărbătoare. Cultul a avut case parohiale peste tot înainte de 1948, dar la ora aceasta sunt neretrocedate.

80 de parohii ortodoxe

Majoritari în Ţara Făgăraşului sunt creştinii ortodocşi. Potrivit protopopului Marcel Dobrea, în toată zona noastră sunt 80 de parohii ortodoxe.

Aceeaşi situaţie este întâmpinată şi de aceştia; în funcţie de gradul de parohie în care slujesc şi de vechimea în muncă (preoţi debutanţi, definitivi etc) primesc numai o parte din salariu de la stat. Diferenţa este acoperită de parohie. Grav este acolo unde enoriaşii sunt puţini şi nu prea dau pe la biserică. Se simte la tăviţa cu donaţii. Din ea se achită utilităţile de la biserică, reparaţii sporadice şi, dacă mai rămâne ceva, se consideră venit pentru preot.

Cu toate acestea, oamenii în haine preoţeşti spun că ei sunt ultimii care se plâng din pricina banilor. Moral şi creştineşte nu-şi permit să sufere pe considerente financiare.

(Cristina Cornilă)