Conducerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov propune modificarea legislației în vigoare astfel încât promovarea magistraților să se facă prin examene scrise pentru funcțiile de execuție și prin concurs pentru funcțiile de conducere, nu prin numiri discreționare. De asemenea, procurorii brașoveni solicită garanții explicite pentru dreptul la liberă exprimare al magistraților și reforme structurale menite să reducă presiunea generată de volumul mare de activitate. Decizia vine la două zile după ce Curtea de Apel Brașov a cerut public revizuirea legilor Justiției și a sesizat CSM cu privire la disfuncționalități de sistem.
Propunerile au fost adoptate joi după-amiază de Adunarea Generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, întrunită pentru a formula „propuneri și puncte de vedere cu privire la îmbunătățirea calității actului de justiție și a condițiilor de muncă”. Demersul vine în contextul tensiunilor crescânde din sistemul judiciar, după ce
Prima solicitare vizează modificarea Legii nr. 303/2022, prin introducerea unei prevederi exprese care să garanteze exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistraților și să stabilească faptul că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate constitui abatere disciplinară. Procurorii apreciază că modificările legislative din 2018 și 2022 au generat „disfuncționalități semnificative și inechități” în funcționarea justiției.
În ceea ce privește cariera magistraților, Parchetul din Brașov propune ca promovarea efectivă în funcții de execuție – inclusiv la DNA, DIICOT și Înalta Curte de Casație și Justiție – să se realizeze exclusiv prin promovarea unor examene scrise. Numirea în funcțiile de conducere la parchete și instanțe ar urma să se facă prin concurs, fără ca decizia să aparțină conducătorului parchetului sau al instanței.
Procurorii solicită și creșterea transparenței în procedurile de delegare și detașare a magistraților, prin afișarea locurilor disponibile și a criteriilor de selecție, limitarea duratei acestora și eliminarea diurnelor în cazul delegărilor sau detașărilor în aceeași localitate. Totodată, cer reducerea duratei cursurilor de formare inițială la Institutul Național al Magistraturii de la trei la doi ani și revenirea la competența existentă anterior anului 2018 în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, cu excluderea CSM din procedura de desemnare a procurorilor de caz.
Un capitol important al propunerilor vizează degrevarea parchetelor și scurtarea duratei de soluționare a cauzelor. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov susține introducerea unei proceduri de filtrare a sesizărilor, care să permită procurorului o analiză de oportunitate înainte de declanșarea urmăririi penale, după modelul existent în alte state europene. De asemenea, se propune instituirea unei proceduri accelerate pentru infracțiunile mai puțin grave, simplificarea acordului de recunoaștere a vinovăției și eliminarea obligativității motivării hotărârilor judecătorești în cauze care nu pot fi atacate.
Alte măsuri avansate includ eliminarea dublei calități de suspect și inculpat în faza de urmărire penală, desființarea camerei preliminare, regândirea normelor de competență ale parchetelor și stabilirea expresă a principiului potrivit căruia interpretările obligatorii ale normelor de procedură penală să producă efecte doar pentru viitor, fără a invalida actele deja întocmite.
Pe linie administrativă și logistică, procurorii brașoveni propun reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii într-un parchet unic la nivel de județ, crearea unui corp al poliției judiciare în cadrul Ministerului Public, dezvoltarea unei infrastructuri digitale pentru urmărirea penală și asigurarea unor sedii și condiții de muncă adecvate.
Poziția Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov se alătură astfel demersului inițiat, marți, de Curtea de Apel Brașov.
Tribunalul Brașov, prima instituție care a reacționat
Anterior poziției Parchetului și celei formulate de Curtea de Apel Brașov, prima instituție din județ care a reacționat public a fost Tribunalul Brașov. În 15 decembrie 2025, Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Brașov, întrunită în prezența a 30 de judecători, a decis emiterea unui comunicat privind exercitarea libertății de exprimare a magistraților și oportunitatea unor modificări legislative pentru consolidarea statutului și independenței magistratului.
Judecătorii Tribunalului Brașov au arătat că „libertatea de exprimare a magistraților reprezintă o garanție esențială a independenței justiției și a unei democrații solide” și au subliniat că exercitarea responsabilă a acestui drept nu trebuie să devină „un factor de vulnerabilizare”, ci un instrument legitim de identificare și corectare a disfuncționalităților din sistem.
Totodată, aceștia au atras atenția asupra „fracturii de sens” generate de alegerea între soluționarea rapidă a unui număr excesiv de cauze și analiza temeinică a fiecărei spețe, cu prețul întârzierilor inevitabile, pledând pentru o legislație previzibilă și coerentă.
