„Remuneraţie după buget!”

Caragiale parcă a fost la o şedinţă de Consiliu Local a Făgăraşului, când a scris celebra expresie. După buget… se întâmplă toate! Şi tot ce vom vedea anul acesta făcut la Făgăraş trebuie să ne amintim că a fost decis într-o zi de joi, 30 ianuarie! O zi în care exerciţiul financiar al municipiului pentru un an întreg a fost bătut în cuie!

Aproape 500 de miliarde lei vechi este bugetul Făgăraşului, un buget destul de auster în oglindă cu necesităţile administraţiei locale, un buget împărţit joi seara pe domenii de funcţionare de consilierii locali şi care seamănă foarte bine, ca şi cifre, cu cel de anul trecut.

500 de miliarde a estimat că va câştiga municipalitatea în acest an din taxe şi impozite locale, din subvenţii de la stat şi de la Consiliul Judeţean Braşov. Tot atât va şi cheltui până la finele lui decembrie 2014 pe salarii, investiţii în oraş, reparaţii curente sau cofinanţări ale proiectelor europene.

Deşi suma pare pompoasă, edilii s-au văzut nevoiţi să taie din adevăratele sume care ar fi fost necesare pentru cetate, catedrală, spital, casă de cultură, sport, şcoli, grădiniţe ori cartiere nereabilitate. Au alocat fiecărui domeniu câte ceva, dar nu suficient. Şedinţa de buget din 30 ianuarie i-a adunat în sala Primăriei pe toţi directorii instituţiilor aflate în subordinea Consiliului Local, veniţi să vadă cât li se alocă instituţiilor pe care le conduc.
Două paie la trei măgari

Destul greu a putut fi împărţit bugetul oraşului, astfel încât să ajungă câte ceva pe la toate instituţiile.

Spitalul „Dr. Aurel Tulbure” va primi 8 miliarde pentru mutarea secţiilor de Pediatrie şi Obstetrică-Ginecologie în clădirea centrală, deşi dorinţa primarului Mănduc a fost de cel puţin 10 miliarde, după cum el însuşi le-a mărturisit celor prezenţi în sală.

Pentru documentaţiile care vizează transformarea în centru istoric a zonei dintre Catedrală şi Cetate (studiu de fezabilitate şi proiect tehnic), precum şi pentru continuarea lucrărilor la fortificaţia lui Mihai Viteazu au fost alocate 6 miliarde. Anul acesta strada care se închide de regulă la Zilele Făgăraşului nu va fi pavată cu piatră cubică şi nu va fi nici restricţionată traficului rutier, dar hârţogăraia pentru viitoarea transformare va fi pusă la punct.

Catedrala „Sfântul Ioan Botezătorul” primeşte 1 miliard, deşi ar avea nevoie de vreo 20, pentru a fi terminate odată toate lucrările de interior şi exterior, inclusiv picturile. „Din 2004, Catedrala n-a primit niciodată vreun leu din bugetul local. E prima dată când alocăm fonduri pentru lucrările de acolo şi se întâmplă acest lucru din două motive: odată că anul acesta se împlinesc 20 de ani de când a început construcţia edificiului, iar a doua oară că în august 2014 va veni Patriarhul Daniel la Făgăraş pentru a sărbători Anul Brâncovenilor, cei care au fost declaraţi protectori spirituali ai municipiului, şi am vrea să se mai facă ceva lucrări până atunci”, a explicat edilul Mănduc.

buget 2

Biserica din cartierul Galaţi, ce poartă acelaşi hram cu Catedrala, „Sfântul Ioan Botezătorul”, îşi va putea finaliza în acest an capel mortuară. Tocmai în ideea aceasta consilierii locali au alocat parohiei, păstorite de preotul Cornel Urs, 300 de milioane lei.

Cele trei rânduri de scrutine din 2014 sărăcesc şi ele puşculiţa publică. Potrivit viceprimarului Cătălin Cîrje, 1 miliard de lei vechi se vor cheltui pentru europarlamentarele şi referendumul din primăvară şi pentru scrutinul de la prezidenţialele din iarnă.

Municipiul nostru nu se poate lăuda cu multe proiecte europene câştigate, dar are unul care face cât zece! Şi pentru care se cheltuie cofinanţări fabuloase! În acest an, partea de cofinanţare a oraşului la lucrările de apă şi canal se cifrează la 12 miliarde. Banii pentru cofinanţare vor fi „smulşi” din suma pe care Făgăraşul a primit-o de la Consiliul Judeţean şi de la preşedintele Aristotel Căncescu, cea de 29 de miliarde lei, care reprezintă cel mai mare buget alocat de forul judeţean vreunei localităţi din judeţ.

Amanet King Onix
Spalatoria GPC
Proaspat Alb
Agromar
JTTI
Firma servicii renovare

Alte 8,5 miliarde au fost rupte din bugetul urbei pentru a asigura un sfert din indemnizaţiile asistenţilor personali şi salariile persoanelor cu handicap din oraş. Sumele destinate, pentru un an întreg, celor 200 de oameni aflaţi în situaţia aceasta sunt mai mari, dar ele vor veni pe parcurs de la Ministerul de Finanţe. Este prima oară când administraţia publică trebuie să asigure, prin lege, la începutul exerciţiului buget un procent de 25% din aceşti bani pentru persoanele cu handicap.

Activitatea cluburilor de sport ale Făgăraşului nu a fost sărită nici ea la împărţirea banilor publici. 4,1 miliarde s-au alocat tuturor disciplinelor care se desfăşoară în subordinea CL Făgăraş. Astfel, CSM Handbal se va baza în 2014 pe 2 miliarde lei, bani care trebuie să le ajungă sportivilor pentru deplasări, antrenamente, echipament sau cantonamente. CSM Karate-Do se va descurca, însă, cu mult mai puţin, respectiv 370 milioane. ACS Civitas, aflată în Liga a IV-a, va primi din puşculiţa urbei 1,7 miliarde.

Două grădiniţe vor fi reparate în cursul anului din bugetul pe 2014, respectiv „Voinicelul” din Tudor Vladmirescu şi „Mateiaş Brâncoveanu” de pe strada Nicolae Bălcescu. 6,5 miliarde se vor duce pe reabilitarea acestor instituţii de învăţământ preşcolar, însemnând că nu sunt singurele în care trebuie pompate bani, ci că autorităţile au decis să aloce, pe rând, în fiecare an, sume mai mari pentru unele şcoli şi să nu mai acorde firimituri pentru toate odată. Anul acesta este rândul celor două grădiniţe, anul viitor alte clădiri de şcoli sau licee vor intra în renovare.

Fiecare instituţie cu banii ei

Odată cu bugetul general al localităţii, a fost votat şi câte un buget separat pentru fiecare din societăţiile care funcţionează în subordinea Legislativului Local.

Societatea Ecoterm – 45 miliarde (dintre care 11 miliarde sunt pentru salarii)

SC Pieţe Târguri şi Oboare – 8,3 miliarde (dintre care 3,9 miliarde sunt pentru salarii)

SC Salco Serv SA – 3,2 miliarde (dintre care 2 miliarde sunt pentru salarii)

SC Nitroparc SRL – 1,1 miliarde (dintre care 900 milioane sunt pentru salarii).

Bugetele acestor instituţii sunt destul de asemănătoare cu cele de la nivelul anului 2013, singura societate unde diferenţa este vizibilă fiind Salco Serv, de unde a fost „tăiat” o jumătate de miliard.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie

Un comenariu la “1”

  1. Oare de cati ani exista RON? Este asa de greu sa ganditi in RON?
    In Romania toata lomea vrea EURO si nu marci, schilingi, franci, lire, Peseta samad.
    Ma mir de ce nu se aloca 50% fie ei RON sau ROL pt catedrala.
    Desigur ne merge asa de bine la fagaras ca avem nevoie de un asa edificiu pompos si supraponderal….

Comentariile sunt închise.