Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie mică este sărbătorită pe 8 septembrie. Este prima sărbătoare cu cruce roșie din noul an bisericesc, care a început pe 1 septembrie.
Cifra 8 este cifra veșniciei, a vieții veșnice, tocmai de aceea a fost rânduit ca Naşterea Maicii Domnului să fie prăznuită la această dată.
Maica Domnului s-a născut din părinţii Ioachim si Ana, înaintați în vârstă, ca rod al rugăciunii lor. În trecut, cei care nu aveau copii erau văzuţi ca fără binecuvântarea dumnezeiască şi, astfel, ocărâți de oameni.
Dumnezeu a ascultat însă rugăciunile lui Ioachim şi a Anei şi le-a dăruit-o pe cea care avea să devină Născătoare de Dumnezeu.
8 septembrie marchează şi hotarul dintre vară şi toamnă, astfel că de acum încep culegerea unor plante şi fructe tămăduitoare, bătutul nucilor, culesul viilor, semănatul grâului, orzului şi secarei de toamnă.
Potrivit tradiţiei populare, pentru a nu atrage răul, nici astăzi nu se munceşte în gospodărie, nu se spală rufe şi nu se face curăţenie în casă.
În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară.
Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflict, a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.
Câteva biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică. În Ţara Făgăraşului, un singur locaş de cult poartă hramul „Naşterii Maicii Domnului” şi anume una dintre cele două biserici din Voila.
