Tradițiile din Țara Făgărașului au cucerit publicul chinez la Ningbo și Beijing, în perioada 22–31 mai 2025, în cadrul unuia dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale din Asia.
Proiectul „Șezătoare din Țara Făgărașului”, organizat de Institutul Cultural Român de la Beijing, a fost punctul central al participării României la Târgul Cultural Internațional de la Ningbo, ajuns la cea de-a patra ediție. Sub tema „Farmecul culturii și turismului din Europa Centrală și de Est”, manifestarea a reunit peste 20 de țări, dar standul României s-a remarcat prin autenticitate, emoție și participare activă.
Tradiție vie, transmisă peste mări și țări
Vizitatorii târgului și apoi cei din Beijing (26–30 mai) au fost invitați într-o incursiune emoționantă în patrimoniul cultural al uneia dintre cele mai bogate zone etnografice ale României – Țara Făgărașului. Publicul chinez a fost cucerit de frumusețea iilor centenare și a reinterpretărilor contemporane reunite sub titlul „Moștenirea”, o expoziție realizată de artista Raluca Jurcovan și de meșterul popular Mariana Neacșu, coordonatoarea comunității Șezătoare Vatra Satului.
Piesele de costum, obiectele de artizanat și fotografiile vechi din satul Drăguș au oferit o imagine profundă asupra universului spiritual și material al satului românesc. Emoția a fost amplificată de prezența grupului de borese „Dimitrie Gusti” din Drăguș, format din femei care păstrează și transmit mai departe cântece, poezii, obiceiuri și straie tradiționale.
Maria Racu, Ana Fogoroș, Maria Gherman și Ana Bobeica au adus în fața publicului chinez sunetul autentic al Drăgușului, prin cântece și momente artistice care au stârnit ropote de aplauze.
Ateliere, filme și întâlniri autentice
Șezătoarea a avut și un caracter participativ: vizitatorii au fost invitați să încerce meșteșugurile românești în cadrul atelierelor de pictură pe sticlă (icoane) și cusut manual, îndrumați de artistele invitate. Cei prezenți au avut ocazia unică de a se apropia direct de tehnicile tradiționale și de simbolurile profunde ale culturii făgărășene.
Programul a fost completat de proiecții de filme documentare etnografice, semnate de Raluca Jurcovan și Constantin Păun, care au contextualizat artistic și antropologic identitatea locului:
- „Țara Făgărașului – Tărâmul Cerurilor Deschise”, despre icoanele pe sticlă și rolul lor în viața spirituală a satului românesc;
- „Înfățișare minunată – Portul făgărășean”, o prezentare a costumului tradițional ca oglindă a unei lumi nealterate;
- „Moștenirea – Un iconar în Drăguș”, un omagiu adus memoriei lui Dimitrie Gusti și unei tradiții vii.
Făgărașul, pe harta culturală a lumii
Prezența proiectului „Șezătoare din Țara Făgărașului” la un eveniment internațional de asemenea amploare demonstrează că patrimoniul nostru local are puterea de a emoționa și inspira la nivel global. Cu o abordare artistică profundă, dar și cu o doză de bucurie autentică a comunității, România a reușit să aducă Țara Făgărașului în inima Chinei.
