Tot etajul I al Cetăţii devine circuit turistic

  • Muzeul Ţării Făgăraşului îşi dublează numărul de camere şi se dotează cu aparate audio-guide
  • Primăria şi Muzeul ,,Valeriu Literat” vor cheltui 3 miliarde lei vechi pentru amenajarea şi conceperea circuitului inelar
  • Sala Dietei va fi refăcută în stilul Renaşterii cu mobilier sculpat manual în lemn, armuri de secol XVII, jilţ de principe, mese pentru dieci şi candelabre din fier forjat
  • Biletul de intrare la muzeu s-a scumpit
  • Noul circuit va fi deschis publicului cel mai târziu la începutul lunii martie

    manager Elena Bajenaru
    manager Elena Bajenaru

De la 12 la 24 de camere

Funcţionează de 90 de ani, dar niciodată nu a fost atât de mare. În ultimii ani muzeul din Cetate – singurul vizitabil din fortificaţia lui Mihai Viteazul – a avut deschise publicului 12 camere. Suficiente pentru un muzeu, dar nu destul de multe pentru satisfacerea nevoilor unui public însetat de cultură şi în niciun caz nu destul de multe pentru un monument de mărimea Cetăţii.

Autorităţile locale şi conducerea Muzeului ,,Valeriu Literat” se ţin de cuvânt. Anul trecut au spus că la începutul lui 2013 vor reconfigura şi vor mări muzeul şi iată că acest lucru se întâmplă. Reconfigurarea este programată să se întâmple la începutul lunii martie şi vizează extinderea spaţiului expoziţional de la 12 la 24 de camere. Dar asta nu este singura noutate cu care muzeul din cetate îşi întâmpină din 2013 vizitatorii. La fel ca în muzeele mari din ţară, cei care vin să vadă ce ascund la etajul I camerele muzeului, vor putea închiria şi un audio-guide. ,,Odată cu deschiderea noului circuit din muzeu vom pune în funcţiune şi un număr de 20 aparate de ghidaj audio, ghidaj audio care va fi înregistrat în 5 limbi: engleză, germană, franceză, maghiară şi bineînţeles română,” explică viceprimarul Cătălin Cârje, implicat profund în această situaţia şi prin prisma faptului că face parte din Consiliul de Administraţie al muzeului.

 Angajaţii muzeului, vorbitori de limbi străine

Autorităţile locale fac economie cum pot când ştiu că au de-a face anul acesta cu un buget de austeritate. Acelaşi lucru este valabil şi pentru muzeul ,,Valeriu Literat” din Cetate. Instituţia a cumpărat 20 de aparate audio-guide, dar pentru a introduce pe acestea înregistrări în mai multe limbi se descurcă cum poate.

,,Textele despre istoria şi obiectele din Cetate vor fi traduse în patru limbi. Din fericire, traducerea în engleză şi franceză o vor face chiar colegi de la muzeu. Pentru germană şi maghiară vom apela la persoane din afară. Deci, nu a fost angajată o firmă care să facă acest lucru. Ca şi script un astfel de text are în jur de 15 pagini. Înregistrarea în limba română o să fie de aproximativ o oră, iar în celelalte limbi puţin mai scurtă, pentru că străinii nu sunt interesaţi în amănunt chiar de toate numele şi datele istorice,” explică directoarea muzeului, Elena Băjenaru.

Se mută oare Mihai Viteazul înapoi în Cetate?

De la primele ore ale dimineţii şi uneori până seara târziu în spaţiile muzeului e forfotă mare: sunt regândite expoziţiile temporare, obiectele sunt luate pe rând prin mână pentru a i se găsi fiecăruia un nou loc; unele dintre ele vor ajunge în camerele goale acum cu care s-a extins muzeul. Acolo, migala e cuvântul de ordine. Ce candelabre vor lumina încăperile folosite odată de principesele vremii, ce culoare va avea mocheta de pe jos, unde e locul argintăriilor şi porţelanului? Şi câte şi mai câte… Nici dacă s-ar fi mutat Mihai Viteazul înapoi în Cetate, forfota n-ar fi fost mai mare!

Dar până la aranjatul pieselor drumul a fost lung şi anevoios… ,,A fost montată o a doua centrală care să asigure încălzirea noilor săli, care a fost racordată la instalaţiile vechi ce existau acolo, pentru că în Cetate – fiind monument istoric – nu se pot executa lucrări care să aducă atingere pereţilor şi structurii actuale. Toţi pereţii au fost văruiţi, spaţiile igienizate, iar o parte din mobilier – cel pentru Sala Dietei – a fost comandat la o firmă din Alba Iulia care se ocupă cu reconstituirea mobilierului de epocă. Din bugetul Primăriei am alocat 2 miliarde, iar muzeul a venit şi el cu 1 miliard din încasări,” explică primarul Sorin Mănduc.

Jilţ de principe şi mese pentru dieci

Un rege şi suita lui ar încăpea fără probleme în Sala Dietei într-o zi în care orânduirea şi conducerea comunităţii, sau mai bine zis a suspuşilor, s-ar pune la cale în jurul mesei din această sală. Nu se ştie dacă vreun venerabil rege va mai pune vreodată picioru-i în această încăpere magnifică, dar îi vor trece pragul mii şi sute de mii de turişti de acum încolo. Care vor vedea o sală exact ca în perioada Renaşterii! Managerul Elena Băjenaru ştie de pe acum cum va arăta ea, doar schiţele mobilierului sunt pe propriul birou: ,,Mobilierul este în lucru la ora asta la o firmă în Alba Iulia. În centrul sălii va trona o masă de 4 metri lungime, înconjurată de 12 scaune şi un jilţ de principe, toate lucrate manual cu ornamente sculptate în lemn. De-o parte şi de alta a mesei vor fi alte două mese mai mici pentru dieci. În epocă, diecii erau cei care consemnau cele dictate de principe. Două armuri de secol XVII îşi vor găsi şi ele locul în cea mai impunătoare sală a Cetăţii şi mai multe candelabre din fier forjat, pe care nu le avem, dar care sunt şi ele în lucru acum.”

BPM - excavatorist
Victoria Federal IFN
Monumente funerare
Demgy

,,Fostele săli de expoziţie temporară vor fi reamenajate cu totul. Ne propunem o sală de muzică având în centru pianul care era până nu demult în Sal Dietei, un patefon, un gramofon şi altele. Tot în sălile de expoziţie temporară va mai fi o expoziţie de artă ţărănească decorativă prezentând un interior săsesc, iar o a treia expoziţie din sălile acestea vizează Făgăraşul înterbelic în imagini, adică fotografii cuprinse între 1900 şi 1940. Cât priveşte celelalte 12 camere, nici nu se pune problema să divulg ce conţin ele! Pot să vă spun doar în linii mari că vor avea mobilier urban sec. XIX-XX sau artă decorativă cum ar fi argintării, porţelan şi faianţă…” spune dr. Elena Băjenaru. Aceasta divulgă însă alte planuri ceva mai îndepărtate ca şi timp: reconstituirea unui birou de principe şi a dormitorului principeselor din Turnul Negru, ca făcând parte dintr-o a doua etapă de modificări majore în fortificaţie.

 Muzeu mai complex, bilet mai scump

 Fiind de acum mai complex, muzeul îşi permite şi taxe de intrare ceva mai mari. Biletul de vizitare pentru adulţi a fost majorat de la 6 la 10 lei, iar cel redus pentru elevi, studenţi şi pensionari costă 5 lei în loc de 2,5 lei ca până acum. Închirierea unui aparat de ghidaj audio se face contra sumei de 10 lei. Taxa foto a fost majorată de la 10 la 12 lei, iar cea de filmare de la 20 la 40 lei. În banii aceştia se poate vedea şi se poate fotografia sau filma practic un întreg etaj de Cetate.

Un bilanţ al vizitatorilor întocmit la încheierea anului trecut arată că Cetatea – prin muzeul său – a fost vizitată de 30.000 de turişti români şi străini. 8.400 din aceştia au intrat gratuit la Zilele Cetăţii. ,,Anul acesta nu cred că mai avem gratuităţi în august, vă daţi seama că e un întreg inel de cetate de vizitat, nici nu avem atâţia angajaţi care să stea de pază patru zile consecutive până seara târziu”, consideră managerul. Primarul însă îi dă o veste bună: ,,prin lege nu mai avem voie să facem alte angajări, dar am găsit o ,,portiţă” de a scoate la concurs două posturi unice, aşa că pe viitor organigrama muzeului se va mări cu doi angajaţi.”

Depozite cu 20.000 de piese

Dacă vă-ntrebaţi cu ce Dumnezeu vor fi umplute 12 noi camere de muzeu, răspunsul este simplu şi la îndemână: din propriile-i depozite. Care conţin nu mai mult, nu mai puţin de 20.000 piese! Mai faci încă un muzeu din ele! Dar nici depozitele nu vor mai rămâne aşa cum sunt ele acum: ,,vom reorganiza o parte din ele la etajul II pe latura de nord, respectând normele muzeotehnice şi de conservare. Vor fi acolo 3 săli pentru depozitele muzeului şi alte două săli pentru cele ale bibliotecii. Noi avem piese în depozite începând din secolul XIII – cum ar fi bârnele de stejar cu care a fost ridicată prima cetate din lemn pe locul actualei, şi până în secolul XX – cum ar fi piesele de etongrafie adică postul popular şi ţesăturile. De asemenea, mai folosim pe post de depozite şi alte spaţii din Cetate”, explică dr. Elena Băjenaru.

De 90 de ani aceeaşi destinaţie

De 9 decenii muzeul Ţării Făgăraşului are porţile deschise pentru cei care au vrut să-i calce pragul, indiferent unde a funcţionat şi cum s-a numit el. Fostul director Gheorghe Dragotă ştie cel mai bine istoria lui. ,,A fost înfiinţat în 1923 pe baza colecţiei etnografice a profesorului Valeriu Literat, reprezentant de frunte al vieţii culturale din oraşul Făgăraş. La început muzeul a funcţionat sub egida ,,ASTREI” şi în custodia colecţionarului, până în 1951, când i-a fost atribuit un sediu stabil şi a primit statutul de instituţie de stat. În 1973 muzeul orăşenesc a funcţionat cu secţia muzeală, ce fusese înfiinţată încă din 1968, în Cetatea Făgăraşului şi afiliată o vreme Muzeului Brukenthal din Sibiu. Până în ’81 s-a numit Muzeul ,,Cetatea Făgăraş”, iar de la această dată şi până în 2004 s-a numit ,,Muzeul Ţării Făgăraşului” De atunci şi până astăzi poartă numele Muzeului Ţării Făgăraşului ,,Valeriu Literat,” explică prof. Dragotă. Acesta aprecia încă de acum mulţi ani că dimensiunile şi importanţa colecţiilor pe care le deţine vor face obligatorie extinderea muzeului în viitor. Şi iată că viitorul începe acum!  Cristina Cornilă

 


Apreciază
Distribuie