Trei biserici din Țara Făgărașului poartă hramul Sf. Ioan Botezătorul

Şirul sărbătorilor de iarnă se încheie, pe 7 ianuarie, cu cinstirea Sfântului Ioan Botezătorul, Prorocul şi Înaintemergătorul Domnului. Viaţa acestui sfânt se poate rezuma la modestie și pocăinţă.

Sf. Ioan Botezătorul a trăit în pustie și s-a hrănit cu lăcuste și miere sălbatică.

El este şi Botezătorul Domnului, deoarece a fost vrednic să-L boteze în Iordan pe Hristos.

Și-a pus viața în pericol, spunându-i regelui Irod că nu îi este permis să se căsătorească cu Irodiada, cumnata sa. Curajul său i-a atras mânia Irodiadei, care s-a răzbunat și a cerut decapitarea sfântului.

O altă lecție importantă de viața a Sfântului Ioan este aceea a iubirii, a sacrificiului personal. „Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească”, spunea cel mai mare dintre sfinți.

De-a lungul anului, Biserica Ortodoxă îl cinstește încă de cinci ori pe Sf. Ioan: Zămislirea (23 septembrie), Naşterea (24 iunie), Tăierea capului (29 august), Prima şi a doua aflare a capului său (24 februarie) precum şi A treia aflare a capului său (25 mai).

Peste  două milioane de români îi poartă numele Ioan sau derivate ale acestuia.

În Țara Făgărașului, trei biserici îl au ca protector pe Sfântul Ioan Botezătorul: catedrala ortodoxă din Făgăraș, biserica din Galați și cea din Boholț.