Viitorul Făgăraşului – continuare

În ediţia trecută a ziarului am început prezentarea soluţiilor propuse pentru dezvoltarea Făgăraşului, prin strategia de dezvoltare, care a fost realizată de o firmă de consultanţă la finele acestui an, la solicitarea Primăriei. Sunt 53 de obiective propuse spre realizare, dintre care ziarul „Bună Ziua Făgăraş” le consemnează pe cele mai importante. Dacă până în anul 2020, printr-o mare minune, ar fi duse toate la îndeplinire, Făgăraşul ar cunoaşte un „boom” economic, social şi cultural şi s-ar reaşeza în poziţia de oraş din centrul ţării, pe care la ora aceasta o revendică doar ca şi geografie.

 1.      Punerea în funcţiune a azilului

Este nou-nouţ, este vopsit în galben, pentru cei care încă nu cunosc care-i azilul, şi se află pe strada Verde. Are un singur defect: nu este funcţional! Asta, pentru că mai trebuie dotări de 7 miliarde în el şi bugetul municipiului nu le poate asigura. Culmea, strategia prevede ca el să fie pus în funcţiune numai din 2016! Până atunci trebuie găsit musai un ONG dispus să-l administreze şi să-l doteze.

 2.      Prinderea câinilor comunitari

Se urmăreşte extinderea capacităţii de adăpost a maidanezilor, o problemă cu continuitate în timp, câtă vreme câinii fără adăpost continuă să se înmulţească, dacă nu prin reproducţie, prin „relocare”, adică îi prind alţii şi, pentru că nu au unde-i ţine, îi lasă pe la noi.

 3.      Conectare cu diaspora făgărăşeană

De la anul şi până în 2020, diaspora ar trebui să fie omniprezentă în toate manifestările culturale şi civice de pe raza municipalităţii. Cu atât mai mult cu cât Făgăraşul şi zona stau bine la capitolul „emigrări” în ultimele două decade.

 4.     Reanimarea meşteşugurilor

Să fii ceasornicar, croitor, tâmplar sau cizmar, mori cu zile în Făgăraş! Ca să nu dispară cu totul, meseriile trebuie încurajate cu ajutorul muzeului „Valeriu Literat”, iar cei ce le practică trebuie reuniţi în asociaţii de profil.

 5.      Atragere de investitori

Eterna problemă a municipiului este aceeaşi cu destinul ţării: lipsa scăzută a investitorilor. La nivel local se încearcă elaborarea unui pachet de facilităţi pentru cei care se încumetă să-şi deschidă afaceri pe pământ făgărăşean, precum şi un inventar al terenurilor disponibile. Este un proiect continuu, care nu se termină în interiorul acestor 6 ani prevăzuţi în strategie.

 6.      Dezvoltarea parcului industrial

Pentru SC Nitroparc SA se impune actualizarea studiului de fezabilitate, care datează din 2008, şi realizarea unui proiect tehnic care să permită lucrări de modernizare şi dotare cu utilităţi: apă potabilă, canalizare, curent electric.

 7.      Modernizarea spitalului

JTTI
Demgy - locuri de munca
Monumente funerare
Proaspat Alb
La Turcu

Unitatea spitalicească şi administraţia publică trebuie să acceseze fonduri comunitare pentru eficientizarea energetică a spitalului şi pentru achiziţia de echipamente şi aparatură medicală. Se doreşte ca acest lucru să demareze în 2014 şi să se termine în 2017. Odată cu asta, pacienţii n-ar mai fugi de spitalul „Dr. Aurel Tulbure”, medicii n-ar mai căuta străinătatea, iar actul medical n-ar mai fi rudimentar sau incomplet.

 8.      Asociaţie cu artişti locali

Făgăraşul abundă în artişti, mai ales folclorişti şi creatori hand-made, care ar trebui cuprinşi toţi într-o asociaţie, cu recuzită şi dotări specifice. Sarcina îi aparţine instituțiilor de cultură și beneficiarilor asociaţiei, care trebuie să găsească de comun acord o formulă să facă asta.

 9.      Trasee turistice

Vizează indicatoare şi panouri de informare spre principalele locuri de vizitat şi se preconizează că se fac cu implicarea tuturor primăriilor din zonă. Oraşul în sine suferă cumplit şi din pricina lipsei indicatoarelor rutiere, el fiind semnalizat de două ori doar la Predeal (în direcţia Pârâul Rece), o dată la ieşirea din Braşov şi o dată la câţiva km depărtare de Sibiu.

 10. Schimburi de experienţă cu alte oraşe

Se referă la facilitarea schimburilor de experienţă între autorităţile publice făgărăşene şi autorităţi similare din alte ţări din Europa, precum şi conectarea la reţelele CittaLente şi Ecovast (Consiliul European pentru Oraşe Mici şi State). Responsabilă pentru asta, cel puţin în strategie, este Asociaţiilor Municipiilor din România, din conducerea căreia şi primarul Făgăraşului face parte.

Strategia de dezvoltare a municipiului a fost elaborată după un proces participativ pe parcursul a mai multor luni, care a inclus întâlniri de consultare şi vizite în teren, cercetare de birou, discuţii cu cetăţenii la Zilele Făgăraşului, vizite în situl industrial, consultări cu mediul de afaceri, analiza de rapoarte de specialitate, transmiterea de solicitări către instituţiile locale şi judeţene. Documentul cuprinde şi date actuale despre municipiu, cum ar fi: numărul de societăţi comerciale; date despre mediul de afaceri în domeniile agricultură, construcţii, servicii, silvicultură, pescuit; numărul de salariaţi; vizitatori ai muzeului, înnoptări la hotelurile din municipiu; infrastructura rutieră şi feroviară; număr de locuinţe; sisteme de comunicaţii; obiceiuri; monumente istorice; locuri de agrement etc.

Autorii soluţiilor prezentate mai sus au estimat, într-o anexă, şi un buget pentru fiecare din cele 53 de obiective care trebuie realizate în următorii 6 ani. În funcţie de complexitatea şi durata fiecăruia, sumele celor mai multe dintre ele oscilează între 5.000 de euro şi 300.000 euro. Sunt însă şi proiecte mult mai scumpe, cum ar fi modernizarea parcului industrial, care se ridică la 5,9 milioane euro.

Documentul strategic a fost comandat de Primăria Făgăraș, care a inițiat și cele mai multe proiecte din cuprinsul lucrării, și a fost adoptat de membrii Consiliului Local, la 1 decembrie, anul acesta.

Strategia de dezvoltare a Făgăraşului 2014-2020

 (Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie