Sfinţii Martiri Brâncoveni au fost canonizaţi în iunie 1922 și sunt cinstiți anual pe 16 august. Din 2009, sunt protectorii Făgărașului și ai Ţării Făgăraşului.
Constantin Brâncoveanu a fost ales domn al Ţării Româneşti în 29 octombrie 1688. Și-a început domnia punând temelia celei mai mari mănăstiri ctitorite de el, cea de la Hurezi, dar a ridicat și multe alte bisericile şi mănăstiri pe tot cuprinsul Ţării Româneşti, în Transilvania şi în Moldova.
După aproape 25 de ani de vrednică domnie, în 1714, în săptămâna dinainte de Paști, Constantin Vodă împreună cu fiii săi au fost luați de otomani și duși la Înalta Poartă Otomană din Constantinopol (azi Istanbul). Domnitorul creştin şi fiul său cel mare au fost întemniţaţi şi chinuiţi timp de patru luni, fiind învinuiți că nu erau cu totul supuși sultanului.
Pentru a nu fi pedepsit cu moartea, lui Brâncoveanu i s-a cerut să se lepede de credinţa creştină, însă domnul Țării Românești nu s-a supus.
În ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, în 15 august 1714, când dreptcredinciosul Voievod Constantin Brâncoveanu împlinea 60 de ani, a fost omorât împreună cu fiii săi: Constantin, Ştefan, Radu şi Matei, şi cu ginerele său, sfetnicul Ianache. Toți au primit cu demnitate moartea prin decapitare.
Trupurile Martirilor Brâncoveni au fost aruncate de otomani în mare, de unde au fost scoase de câțiva creştini, care le-au îngropat, în taină, în insula Halki, la Mănăstirea Maicii Domnului.
După 6 ani, doamna Maria, soţia voievodului, a adus moaștele domnitorului în țară şi le-a aşezat în biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti, ctitoria lui Brâncoveanu.
Începând cu anul 1992, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române i-a trecut în rândul Sfinţilor din calendar pe Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, având zi de prăznuire data de 16 august a fiecărui an.
(sursa: crestinortodox.ro)
În anul 2009, Patriarhul României i-a proclamat pe Sfinţii Brâncoveni ca ocrotitori ai Făgărașului și ai Ţării Făgăraşului iar în 2014, anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni, moaştele voievodului au fost aduse la Făgăraş, în Biserica Sfântul Nicolae, ctitoria domnitorului martir.
Biserica brâncovenească, cel mai vechi lăcaş de cult al Făgăraşului, a fost înălţată în perioada 1697 – 1698, din ordinul voievodului. A fost făcută după modelul capelei palatului brâncovenesc de la Mogoşoaia.
În amintirea cinstitului voievod, Biserica desfăsoară, pentru al doilea an consecutiv, programul de burse brâncovenești. Detalii, aici.
În Țara Făgărașului, domnitorul a mai ridicat Mănăstirea şi castelul brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus.
