Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Memorialul Rezistenţei Anticomuniste, Fundaţia Culturală „Negru Vodă” şi Asociaţia Culturală „Mozaic”, au organizat în perioada 9-12 iulie la Academia de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, ediţia a IX-a a Simpozionului Internaţional Făgăraş – Sâmbăta de Sus, cu tema ,,Identităţi sociale, culturale, etnice şi religioase în comunism”.
În paralel, în perioada 9-16 iulie, IICCMER, în parteneriat cu Fundaţia Konrad Adenauer, Fundaţia Culturală „Negru Vodă” şi Memorialul Rezistenţei Anticomuniste, au organizat cea de-a V-a ediţie a Şcolii de vară de la Făgăraş – Sâmbăta de Sus.
Ca şi în anii precedenţi, participanţii au fost cadre universitare, cercetători şi doctoranzi de la universităţi şi institute de cercetare din ţară şi străinătate. Printre participanţi s-au regăsit: Radu Preda-preşedintele IICCMER, Octav Bjoza-preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, dar şi cercetători făgărăşeni.
Făgărăşeanul Octavian Gabor, profesor asociat la Colegiul Methodist, Peoria, Ilinois, SUA, în lucrarea sa „Refacerea Constelațiilor sau despre Născători de Frumos”, a subliniat, printre altele că „scopul acestei prezentări este ca pornind de la diferențele dintre cele două atitudini (uniunea întru dezbinare în cazul comunismului și formarea unui Trup în Creștinism) să ajungem la felul în care cei ce s-au opus regimului bolșevic s-au descoperit pe ei înșiși în această opoziție: născători de Frumos, oameni ce restabilesc legăturile rupte de comunism și, în această restabilire, redau lumii frumusețea avută în comuniune”.
Jurnalistul Ioana Haşu, cercetător CNSAS şi nepoata lui Gheorghe Haşu, unul dintre cei care au format Grupul de Rezistenţă condus de Ogoranu, în lucrarea ei „Rezistenţa din munţi: moartea şi învierea comunităţilor făgărăşene” sublinia: „Rezistența împotriva comunismului din Munții Făgăraș a fost una din cele mai importante mișcări de rezistență din România, potrivit clasificărilor Securității. Războiul de uzură dintre partizani și poliția politică a transformat Țara Făgărașului într-un teren de luptă fizică și psihică, iar abuzurile regimului au reconfigurat viața comunităților locale pe termen lung. Dacă valori personale precum credința și relațiile interumane bazate pe devotament, îndeplinirea datoriei și respectarea cuvântului au stat la baza rezistenței, lipsa lor a fost criteriul de selecție a informatorilor și a noilor autorități. Prin lucrarea noastră propunem întâlnirea cu personaje semnificative ale rezistenței făgărășene, analiza contextului luptei, motivației și deznodământului ei, dar și a efectelor pe termen lung în cadrul familiei și comunității din care partizanii fac parte”. Prezentarea a fost însoțită de fotografii și documente din arhivele Securității și interviuri cu supraviețuitorii.
Cercetătorul Ioan Ciupea şi prof. Florentin Olteanu au vorbit despre „torţionari şi victime – peninsula 1952”: „Prezentarea noastră are la bază un document insolit din spaţiul concentraţionar din România, în care, sub forma unui memoriu înaintat conducerii P.M.R., sunt acuzate crimele şi abuzurile care au avut loc în lagărul de muncă de la Peninsula”.
Şcoala de Vară, a V-a ediţie
Miercuri, 16 iulie, este ultima zi şi a programului Şcoala de vară. Participanţii sunt 15 elevi cu vârsta cuprinsă între 14 şi 18 ani, de la licee din Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Dej, Giurgiu, Iaşi, Miercurea Ciuc, Motru, Odorheiu Secuiesc, Piteşti, Roman, Sibiu, Turda, câştigători ai concursului de eseuri şi artă grafică „O zi în comunism: file de jurnal <secret>”, organizat de IICCMER în primăvara acestui an. Aceştia au avut ocazia să audieze o serie de prelegeri susţinute de cercetători ai perioadei comuniste şi foşti deţinuţi politici.
Finanţarea școlii de vară a fost asigurată de Fundaţia Konrad Adenauer, IICCMER, Primăria şi Consiliul Local al Municipiului Făgăraş.
(Alexandru Socaciu)
