Municipiul Făgăraș își asigură doar o treime din venituri proprii, iar diferențele dintre sursele de venit în bugetele comunelor din Țara Făgărașului sunt mari.
Datele privind execuțiile bugetare ale administrațiilor locale, publicate de Ministerul Dezvoltării, arată discrepanțe semnificative între localitățile din Țara Făgărașului în ceea ce privește capacitatea de a-și susține bugetele din venituri proprii. În timp ce marile orașe ale României acoperă din surse locale peste 60-70% din bugete, multe administrații din zona Făgăraș depind în continuare de transferuri guvernamentale și finanțări externe.
Făgăraș și Victoria, sub media marilor orașe
Municipiul Făgăraș a înregistrat în 2025 venituri nete totale de aproape 176,8 milioane de lei, însă doar 59,5 milioane de lei provin din surse proprii, adică din impozite, taxe. Astfel, ponderea veniturilor locale în bugetul municipiului este de 33,68%.
În Victoria, situația este similară: veniturile proprii reprezintă doar 22,21% din bugetul total, adică 15,8 milioane de lei dintr-un total de peste 71,2 milioane de lei.
Mândra și Ucea, cele mai autonome financiar
Cele mai ridicate procente din Țara Făgărașului sunt înregistrate în Mândra, unde veniturile proprii ajung la 68,93% din total, respectiv 5,85 milioane de lei dintr-un buget de 8,48 milioane de lei.
Ucea depășește, de asemenea, pragul de 50%, cu o pondere de 54,76%. Și Beclean, respectiv Șoarș, se află peste jumătatea veniturilor provenite din surse proprii.
La polul opus: Voila, Drăguș și Sâmbăta de Sus
În partea inferioară a clasamentului se află Voila, Drăguș, Șercaia și Sâmbăta de Sus, unde veniturile proprii reprezintă sub o treime din totalul bugetelor locale. În Voila, ponderea este de 29,43%, iar în Drăguș de 30,08%.
Comparație cu restul județului Brașov
La nivelul județului, orașul Ghimbav este lider detașat, cu aproape 91% din venituri provenite din surse proprii. Municipiul Brașov are o pondere de 74,44%, iar Râșnov, Codlea și Săcele depășesc, de asemenea, pragul de 60%.
Marile centre urbane domină la nivel național
La nivel național, Bucureștiul își asigură aproape 84% din venituri din surse proprii, iar sectoarele 1, 2, 3 și 5 depășesc praguri cuprinse între 71% și 81%.
Totodată, orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Craiova se situează și ele peste 64-70%, demonstrând o autonomie financiară mult mai ridicată.
Economia locală rămâne fragilă în multe comune
Datele evidențiază că doar câteva administrații din Țara Făgărașului au reușit să dezvolte o bază economică suficient de solidă pentru a susține bugetele locale din taxe, impozite și alte venituri proprii. În cele mai multe localități, investițiile și funcționarea administrațiilor depind încă de alocările de la bugetul de stat sau de fondurile externe.
