Alina Zară, președinta asociației „Mândra Project” din Țara Făgărașului, a reacționat public pe Facebook la proiectul legislativ AUR-PSD care ar obliga organizațiile non-profit să publice numele donatorilor de peste 5.000 de lei anual. După ce a primit un mesaj tendențios, ea a reamintit că asociația nu are nimic de ascuns, dar a avertizat că presiunea asupra ONG-urilor nu este un fenomen nou: „De când propaganda a inventat bau-bau Soroș”, societatea civilă se confruntă deja cu nevoia de a se justifica în fața unui public dezinformat.
Proiectul de lege, inițiat de senatori AUR cu susținerea PSD, a trecut de Senat cu 75 de voturi „pentru”, 32 „împotrivă” și 4 „abțineri”. Acesta prevede publicarea identității persoanelor fizice care donează mai mult de 5.000 de lei pe an către un ONG, precum și a oricărei sume provenite de la firme. Datele ar urma să fie raportate către ANAF și publicate într-un registru online accesibil publicului.
Președinta asociației „Mândra Project” a relatat miercuri pe Facebook că a primit un mesaj tendențios pe telefon („tic-tac”), în contextul dezbaterii legislative privind transparentizarea finanțării ONG-urilor. „Am răspuns: «Ne vine timpul să ce?»”, scrie Alina Zară, înainte de a explica poziția organizației pe care o conduce.
„Nu avem nimic de ascuns”
Zară subliniază că activitatea Mândra Project este pe deplin publică, inclusiv un raport de activitate de 70 de pagini, și că organizația nu primește bani publici: „Toate donațiile și sponsorizările noastre vin exclusiv din zona privată. Sume mici, nu vă închipuiți că toți oamenii de bine ne dau peste 5.000 de lei”.
Ea atrage atenția asupra faptului că mulți dintre donatorii asociației aleg în mod deliberat anonimatul.
„Uneori nici noi nu îi știm. De exemplu, zilele acestea mulți anonimi frumoși ne susțin să putem termina, prin Bikeathon Țara Făgărașului filmul „Harap Alb” făcut împreună cu copiii din sat (varianta noastră de poveste despre prietenie, încredere și puterea lui împreună pentru ca binele să învingă) și să îl ducem apoi într-o mini-caravană cinematografică la copiii din alte sate. Oameni care aleg să facă bine discret, fără să aștepte nimic în schimb”, notează Zară.
Pericolul real nu este neapărat legea în sine, mai spus președinta „Mândra Project”, ci atmosfera pe care o generează: „Ideea că orice om care face ceva pentru comunitate trebuie privit ca posibil suspect. Iar asta e toxic pentru orice societate normală”.
Între timp, „Mândra Project” invită publicul să îi susțină misiunea, inclusiv prin direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit sau prin formularul 177 pentru firme plătitoare de impozit pe venit, ambele fără niciun cost suplimentar pentru donator.
Îngrijorare la nivel național
Reacția Alinei Zară se înscrie într-un val de opoziție din partea societății civile. Reprezentanții a peste 400 de organizații susțin că legea încalcă drepturi europene și descurajează donațiile, în timp ce inițiatorii o prezintă drept un simplu instrument de transparență.
Elena Calistru, președinta Funky Citizens, una dintre cele mai cunoscute voci ale societății civile românești, a avertizat că legea nu va afecta în primul rând organizațiile mari.
„Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate. Noi ne descurcăm mai bine pe competiții de granturi europene sau internaționale”, a afirmat Calistru.
Ea a tras și un semnal de alarmă: „Am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție. Apoi după alte structuri care ar putea fi critice. Și nu e teorie, e pattern documentat: Dragnea a încercat exact același lucru în 2017. Transparența era paravanul, iar controlul — scopul real. Ungaria lui Orbán a mers pe același model. Rusia a mers mai departe”.
Și jurnalistul independent Vitalie Cojocari a tras un semnal de alarmă. El a făcut o paralelă directă cu Rusia, Belarus, Georgia și Ungaria.
„Prieteni, începe și în România? Începe și la noi ce am văzut în alte state din Estul Europei? Ceea ce se întâmplă acum în Parlamentul nostru e un soi de Deja Vu. S-a mai întâmplat în Rusia, Belarus, Georgia, Ungaria. (…) Aparent, intenția parlamentarilor este bună. Doar că drumul spre iad este pavat cu bune intenții. Cei care vor să afle numele donatorilor din spatele unui ONG spun că e nevoie de transparență. Că ONG-urile nu sunt suficient de transparente. Că ascund interese periculoase. Anunță și diferite situații în care ONG-urile vor distruge anumite activități din România. De pildă, ONG-urile de protecție a mediului dăunează proiectelor de energie, de infrastructură. Numai că, prieteni, așa ceva am mai văzut. Exact aceleași argumente și discuții au fost în țările menționate de mine mai sus.
Pare ceva minor? Mare lucru că se transparentizează ONG-urile? Nu-i așa?Doar că așa au zis și rușii, bielorușii, ungurii, georgienii. Au înghițit, au acceptat, iar măsura a fost prima strângere de șurub. După ONG-uri au urmat alte strângeri de șurub. A urmat presa, a urmat lista de agenți străini și așa mai departe. Este un drum al dictaturii pe care țările respective au intrat, iar la început a fost transparentizarea ONG-urilor”, a scris Vitalie Cojocari.
El a reamintit cazul Larisei Zaharova, apărătoare a drepturilor omului în Rusia, trimisă în închisoare pentru legături cu organizații acum interzise.
„În imagine este Larisa Zaharova. Apărătoarea drepturilor omului în Rusia a fost trimisă în pușcărie pentru că ar fi avut legături cu Comitetul Helsinki și Fondul Național pentru Susținerea Democrației. Ceea ce este interzis în Rusia astăzi. La început a fost transparentizarea ONG-urilor”, a precizat jurnalistul independent.
Fisuri în coaliția pro-lege
Nu toți parlamentarii rămân solidari cu inițiativa. PNL, care inițial semnase în favoarea proiectului în cadrul Comisiei Juridice, s-a răzgândit în momentul votului din plenul Senatului și s-a alăturat USR și UDMR în opoziție. Insuficient însă pentru a bloca adoptarea. Liberalii, ca și celelalte partide care s-au opus, susțin că veniturile și cheltuielile ONG-urilor sunt deja publice și că nu există nicio directivă europeană în sensul acestei legi.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Camera Deputaților, for decizional în acest caz.
