Ajung în pământ, nu trec prin foc!

La Făgăraş moare cam un om pe zi. Ţinând cont că în 2013 au trecut în lumea de dincolo 361 de făgărăşeni, putem spune că media este un deces/zi. Motive ar fi multe pentru care rata decesului este una ridicată, dar cel mai important este gradul de îmbătrânire a populaţiei. Decese survenite în urma accidentelor nu sunt multe; 6 oameni din toată Ţara Făgăraşului şi-au pierdut viaţa într-o maşină în anul care a trecut. Mulţi dintre cei care îşi încheie socotelile cu lumea asta au deja locuri de veci cumpărate ori moştenite din familie, iar alţii sunt îngropaţi la ţară, acolo unde deţin proprietăţi. Presupunând prin absurd că toţi decedaţii ar trebui îngropaţi în locuri noi de veci, ar însemna că în mai puţin de 3 ani de zile cimitirul nou de pe Şoseaua Combinatului ar deveni neîncăpător. Este singurul cimitir ortodox cu locuri libere, iar acestea sunt peste 1.000. Dar, pentru că nu se întâmplă ca în ipoteza emisă mai sus, putem sta linişiţi. Şi chiar muri la fel. Vreo 50-60 de ani de acum înainte Făgăraşul are unde să-şi îngroape morţii.

Câţi bani costă casa din pământ

Cimitirul nou se întinde pe o suprafaţă de 4.700 mp. Cât vezi cu ochii, numai locuri de morminte!intrarea in cimitir dinspre Soseaua Combinatului
„Este greu de răspuns exact câte locuri libere mai avem, dar pot să vă spun că sunt peste 1.000. Locurile sunt împărţite pe categorii. De exemplu cele din faţă costă 1.000 lei. După o distanţă de 80 de metri urmează unele cu 800 lei, după alţi 80 de metri urmează unele cu 600 lei, apoi 400 lei. În spatele cimitirului există locuri pe care le concesionăm pentru o perioadă de 7 ani şi care costă 100 lei. Tot acolo îngropăm gratis persoane care nu au nicio posibilitate financiară sau morţii comunitari aduşi de Primărie”, explică preotul Vasile Onciu, administratorul cimitirelor.

Aşadar, cei care vor să se „bucure” de vedere la drum cât timp se află la doi metri sub pământ trebuie să scoată din buzunar în timpul vieţii 1.000 de lei, cam cât un salariu mediu la Făgăraş. Cei zgârciţi, care nu dau doi bani pe lumea de dincolo în teorie, vor da în fapt 100 de lei, pentru a-şi concesiona un loc în spatele cimitirului, însă numai pentru o perioadă de 7 ani. După cei 7 ani, oasele le vor fi dezgropate, iar locul lor le va fi luat de alt decedat.

Locul mortului luat de vărul primar

Spre deosebire de locurile cu durată limitată în timp de numai 7 ani, locurile care costă între 400 şi 1.000 de lei se transmit mai departe vreo câteva generaţii, adică pot fi cedate soţilor, părinţilor, copiilor, nepoţilor şi chiar şi verilor primari. forma cimitirului nou de pe Soseaua Combinatului

„Aceste locuri se transmit gratuit până la gradul IV de rudenie inclusiv. După gradul IV se pot atribui din nou pe bani altor persoane”, mai spune părintele Onciu.

Doar două obligaţii au posesorii acestor locuri de veci: să-şi cureţe mormintele şi să achite o taxă de 10 lei pe an aferentă fiecărui mormânt. Din banii strânşi cei care administrează cimitirele se ocupă de curăţatul aleilor şi de investiţiile necesare. Părintele Onciu, spune că „din păcate, oamenii nu vin să plătească cei 10 lei. Să spunem că doar 10% din cei care trebuie să facă asta o şi fac!”

4-5 camere mortuare

Dacă vă-ntrebaţi unde se duc taxele strânse de oamenii bisericii, iată şi răspunsul: cea mai mare capelă mortuară din oraş!

„Cimitirul nu este intabulat, dar imediat ce se va finaliza această formalitate vom obţine o autorizaţie de construcţie pentru a ridica o casă mortuară. Vrem să facem aici 4-5 camere reci plus două spaţii comerciale. Într-unul să se vândă flori şi coroane, în celălalt să se vândă sicrie şi cruci”, precizează părintele.morti - parintele Vasile Onciu (stanga) impreuna cu Mitrolitul Ardealului

Pensiunea Confort Morosanu

Intabularea cimitirului cade în sarcina Bisericii Ortodoxe. „Primăria Făgăraş ajută Biserica Ortodoxă la capitolul „intabulări”, însă facem această procedură numai pentru bucata de teren pe care vom ridica Monumentul Eroilor şi care va fi lângă intrarea în Cetate. Aici, sub monument, va fi un mic cimitir al eroilor, întrucât vom muta osemintele care se află acum în sensul giratoriu din mijlocul Făgăraşului. În afară de acest cimitir al eroilor, Primăria nu se va implica şi în alte intabulări, cum ar fi cea a cimitirului nou”, ne lămureşte viceprimarul Cătălin Cîrje.

Mormânt standard

Fiecare categorie de morminte (100 lei, 400 lei, 600 lei, 1.000 lei) are locul ei distinct în cimitir. Administratorul cimitirelor spune că „fiecare categorie se întinde pe o fâşie de teren lungă de 80 de metri, iat lăţimea diferenţiază la fiecare în parte. Cei 80 de metri sunt împărţiţi pe circa 30 de rânduri, iar un rând are 40 de locuri de veci. În ce priveşte mormintele, ele sunt standard, având o lungime de 2,50 metri şi o lăţime de 1,20 metri. Câte 50 de centimetri pe fiecare latură sunt lăsaţi liberi pentru cărări şi alei.”

La oraş e greu să găseşti gropari spre deosebire de o comunitate sătească, unde vecinii de pe aceeaşi stradă se adună şi dau o mână de ajutor familiei îndoliate la săpatul mormântului. Dacă n-ai gropari, ai varinta de a-i plăti pe cei care fac asta în regim de serviciu!

În cimitirul vechi gropar este Dumitru Darie, iar în cel nou se ocupă cu săpatul gropilor Ioan Bobocea. Familia achită pentru o groapă săpată suma de 250 de lei. Banii se duc iniţial către administraţia cimitirelor, iar din suma aceasta sunt plătiţi ulterior şi groparii.morti - o goapa sapata de groparii cimitirelor costa 250 lei

Dacă cu groparul treaba e ca şi rezolvată, cu dricul e mai greu! Deşi ar fi mai ieftin de plătit la biserică decât la o firmă privată, căruţa mortuară nu prea există la bisericile ortodoxe din oraşul nostru. Doar lăcaşul de cult din Combinat cu hramul „Sfinţii Trei Ierarhi” are un dric, dar cu greu poate fi funcţional, având în vedere că biserica nu are cal.

Oraşul fără crematoriu

La Făgăraş morţii păşesc în lumea de dincolo prin metoda tradiţională, aceea a îngropării. Oraşul nostru nu a avut niciodată şi nu are un crematoriu, potrivit managerului spitalului „Dr. Aurel Tulbure”, Laurean Gheţea. Aşa că niciunul din decedaţi nu se transformă în… praf şi cenuşă, după moarte! Şi nici nu sălăşluieşte în vreo urnă, ţinută pe post de vază în sufragerie.

De altfel, chiar de-am fi avut crematoriu la spital, nu ar fi avut prea mulţi „muşterii”, având în vedere că o incinerare se ridică undeva la 2.000 lei şi având în vedere că populaţia oraşului nostru nu pare prea deschisă la o procedură aşa de puţin sau chiar deloc creştinească. Însăşi Biblia menţionează că Iisus a fost aşezat într-un mormânt şi nu incinerat.
Pe an, în toată România sunt incineraţi cam 1.000 de defuncţi în singurul crematoriu funcţional din ţară, Crematoriul „Cenuşa” din Bucureşti.
În anul 2012 Patriarhia Română a anunţat că nu va oficia servicii religioase enoriaşilor care aleg incinerarea în locul înmormântării clasice.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie