„Bubele” sociale al Făgăraşului

Când totul merge prost, se impune o strategie! Iar la cum se dezvoltă oraşul, edilii s-au gândit să cheme o firmă de consultanţă care să întocmească numaidecât o strategie de dezvoltare durabilă, menită să îndrepte urbea noastră în anii ce vor urma într-o direcţie vădit îmbunătăţită.
Săptămâna trecută la sediul primăriei au avut loc mai multe dezbateri publice privind aspectele social, economic şi cultural al viitoarei strategii de dezvoltare a oraşului. Cea mai mare greutate a avut-o latura socială.

Reprezentantul firmei bucureştene, care va concepe strategia municipiului, i-a invitat la discuţii pe directorii liceelor, pe şefii poliţiei, spitalului, Serviciului de Asistenţă Socială, Hospice Casa Speranţei, dar şi pe consilierii locali. A vrut să audă de la aceştia cu ce probleme de ordin social se confruntă urbea noastră. Iar probleme au curs: de la transportul elevilor la liceele Vijoli şi Şenchea şi până la romii din Combinat şi Galaţi, la natalitatea scăzută, bolile cele mai frecvente din zona noastră, lipsa locurilor de muncă, a medicilor, cerşetoria sau furturile de fier vechi.

Rromii nu vor nici şcoală, nici muncă

Integrarea etniei rrome continuă să rămână o chestiune total nerezolvată la Făgăraş. Şcolarizarea nu le e pe plac, la muncă nu vor să meargă, iar fierul vechi dispare din Combinat în urma lor ca pâinea caldă. Cam aşa arată radiografia etniei, rezultată din dicuţiile din sala de şedinţe a primăriei.
De la Serviciul de Asistenţă Socială a fost prezentă la întâlnire Cipriana Grăjdan, care i-a explicat consultantului din capitală că micuţii rromi nu vor să meargă la şcoală pentru că aşa au văzut ei la părinţi: „copiii provin din familii cu 4, 5 sau 6 clase. Rar am întâlnit mame care au 8 clase”.

 programul Mama si Copilul functioneaza deocamdata in cladirea fostei scoli germane de pe strada Libertatii
programul Mama si Copilul functioneaza deocamdata in cladirea fostei scoli germane de pe strada Libertatii

În oraş se derulează un program social pentru mamele cu statut social jos şi cu mulţi copii. „Vin cam 15-20 de mame cu copiii lor care învaţă cele mai elementare lucruri, de la cum să salute şi până la cum se aşează o masă. Vrem să extindem programul „Mama şi Copilul” şi să ne mutăm în viitor, de la fosta şcoală germană de pe strada Libertăţii, la fosta grădiniţă germană de pe strada Inului. Vom face şi o clasă de after school destinată copiilor care provin din familii defavorizate material şi etnic”, a explicat Cipriana Grăjdan. Acest proiect este susţinut financiar de de Fundaţia „Copilul” din Hamburg, Germania.

Ca să nu-şi piardă ajutorul social, rromii nu vor să muncească. Femeia a mai mărturisit că atunci când cei de la Apa Serv au căutat muncitori, rromii nu s-au dus să lucreze 8 ore/zi de teama de a nu-şi pierde venitul social, pentru care muncesc doar câteva ore pe lună.

Viitoarea stratgie trebuie să conţină, aşadar, măcar o soluţie pentru rromii din Făgăraş

Medicii n-au cluburi şi mall-uri

Un alt punct vulnerabil al oraşului este lipsa medicilor. Potrivit managerului spitalului, Laurean Gheţea, unitatea spitalicească deserveşte 70.000 de

medicii tineri se angajeaza in orase cu cluburi si mall-uri
medicii tineri se angajeaza in orase cu cluburi si mall-uri

cetăţeni ai zonei, dar numărul doctorilor nu face faţă pacienţilor.

„La secţiile ATI şi Cardiologie, spre exemplu, avem câte un medic, iar când acesta pleacă în concediu mi-e teamă că trebuie să închidem secţia. Eu am propus ca autoritatea locală să-i atragă înspre Făgăraş punându-le la dispoziţie o locuinţă şi plata utilităţilor măcar pentru primii doi ani de zile. Medicii nu vor să lucreze în oraşul nostru, mai ales cei tineri. Primul lucru ne întreabă dacă avem mall-uri sau cluburi, ca să aibă unde-şi petrece timpul liber,” a mărturisit managerul.

Încă o problemă de rezolvat, cel puţin pe hârtie, este cea a „ademenirii” medicilor în Făgăraş; aceasta ar trebui să se regăsească în strategia de dezvoltare.

Natalitate scăzută

Deşi s-a ajuns într-acolo încât copiii fac copii, natalitatea oraşului este în foarte mare scădere. Şeful secţiei de Pediatrie, dr. Ion Mehedinţu, l-a pus la curent pe consultantul bucureştean cu motivele care au făcut ca natalitatea să fie în cădere liberă: „După ce făgărăşenii şi-au pierdut locurile de muncă în Combinat şi UPRUC, fie au luat calea străinătăţii, fie s-au întors în localităţile de unde au venit. Şi exodul populaţiei fertile, dar şi concepţia unei tinere familii de a avea un copil, maxim doi, au dus la asta. Avem totuşi  la Făgăraş cazuri de minori între 12 şi 15 ani care devin părinţi. Pe de altă parte, făgărăşenii peste 35 de ani nu mai fac copii.”

Mamele tinere care nasc mai au şi prostul obicei de a-şi abandona pruncii în spital. Arhivele spitalului stau mărturie a abandonurilor din ultimii ani. Copiii mici de până în 2-3 ani ajung să fie preluaţi de asistenţi maternali, iar după această vârstă căminul lor este instituţia de plasament.

Proaspat Alb
Cabinet ORL
Demgy
Amanet King Onix
Florian Shaorma
Spalatoria GPC
Fantanita Craiesei

Rata joasă a natalităţii şi abandonul copiilor au nevoie de soluţii urgente, dacă nu vrem ca încet dar sigur Făgăraşul să ajungă la nivelul populaţiei unui… sat!

Cele mai frecvente boli

Poate că nu s-ar fi gândit nimeni care sunt bolile cu cea mai mare frecvenţă înregistrată la Făgăraş, dacă reprezentantul firmei de consultanţă nu ar fi fost curios să afle.

discutii privind aspectul social al viitoarei strategii a orasului
discutii privind aspectul social al viitoarei strategii a orasului

„La acest capitol ne situăm ca la nivelul întregii ţării, cu boli cardio vasculare (şi dintre acestea patologia neurovasculară e des întâlnită la vârstnici), diabet şi afecţiuni reumatice. Nu pot să vă spun cum stăm cu bolnavii de tuberculoză, pentru că de cel puţin un an nu mai există pe piaţă substanţa care ne permite să depistăm tuberculoza, anume „tuberculina”. Pot să vă spun însă că exită cazuri de TBC şi la copii de 5-6 ani”, i-a răspuns dr. Mehedinţu.

1,5 persoane/locuinţă

Bate vântul prin locuinţele oraşului! La ora aceasta, potrivit şefului Poliţiei, cms. şef Ovidiu Stroia, există 1,5 persoane per locuinţă. Asta le şi permite hoţilor să spargă casele în voie. Sunt scări de bloc pe care trăiesc numai una sau două familii.

Dacă aceasta este regula, există, ca peste tot locul, şi excepţii: rromii din Combinat şi Galaţi trăiesc în număr mare sub acelaşi acoperiş. Acolo unde mai au acoperiş, pentru că au fost cazuri când au fost duşi de pe stradă sau din barăci degeraţi la spital, iar acolo au decedat!

„În Combinat rromii fură pentru subzistenţă. Eu aş propune să fie angajaţi mai mulţi poliţişti locali, ca să putem face faţă la furturile din perimetrul combinatului. Pe de altă parte, copiii acestora sunt prinşi la cerşit”, spune comandantul. Ei ar trebui instituţionalizaţi, dar părinţii nu îşi dau acordul, iar instituţiile sunt deja pline cu alţii. Aşa că în viitoarea strategie trebuie să fie prezentate soluţii, negru pe alb, cum să repopulăm oraşul şi locuinţele şi cum să fie eradicată cerşetoria de pe străzi.

Bac-ul a devenit opţional

Liceenii nu mai dau doi bani pe Bac! Sunt mulţumiţi că au absolvit, cu chiu cu vai, 12 clase şi că au obţinut un certificat de competenţă.

Bacalaureatul a devenit tot mai greu de luat, ne intoarcem la profesionale
Bacalaureatul a devenit tot mai greu de luat, ne intoarcem la profesionale

„Cam 30% din tineri fac faţă învăţământului teoretic, iar 70% îmbrăţişează o meserie. Ca şi propunere, ar fi bine să avem mai multe şcoli profesionale. Mai ştiţi, pe vremuri, erau câte două clase teoretice şi vreo 8 profesionale la noi la liceu. Viitorul lor stă într-o meserie, de vreme ce nu mai sunt interesaţi de partea teoretică şi de Bacalaureat”, a explicat cum stau lucrurile din punct de vedere şcolar directorul Vasile Ţifrea de la Colegiul „Aurel Vijoli”.

După ce va aduna impresii, probleme şi soluţii de la toţi factorii de decizie, firma de consultanţă din Bucureşti va întocmi o strategie menită să ducă Făgăraşul într-o direcţie propice dezvoltării. Nu e dificil de întrezărit că, în linii mari, soluţiile se vor referi la crearea de locuri de muncă, la reînfiinţarea şcolilor profesionale, la repatrierea făgărăşenilor plecaţi în străinătate şi la insuflarea cultului muncii.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie