Ce au în comun Strauss şi Tchaikovski cu un cal?! Răspunsul e departe de orice variantă de răspuns aţi avea şi totuşi aproape… de Făgăraş! Herghelia Sâmbăta de Jos este punctul de întâlnire al muzicii clasice şi al lipiţanilor. Nicicând un animal nu poate fi mai nobil decât calul care execută mişcări în stil academic, face piruete sau îngenunchează în faţa publicului pe acordurile simfoniilor celor mai renumiţi clasici. La o aruncătură de băţ de Făgăraş, în incinta hergheliei de lipiţani, lume multă venită din toate colţurile ţării şi străini de pretutindeni îşi delectează ochii şi sufletul cu show-urile ecvestre pe care le organizează unitatea pe timp de vară. Echipa de la „Bună Ziua Făgăraş” a luat parte la un astfel spectacol ecvestru, care durează timp de o oră şi care se organizează fie la cererea unui grup în timpul săptămânii, fie în fiecare sâmbătă de la ora 11.00. La finalul lui, lipiţanii au primit ropote de aplauze pentru măiestria cu care au executat probele, pentru potrivirea cu sunetul muzicii şi pentru mişcările simultane de înaltă şcoală.
Atelajul – al treilea cel mai scump sport din lume
Programul ecvestru a debutat cu un dresaj la trăsură cu atelajul de doi cai. Doi lipiţani din linia Napolitano conduşi cu măiestrie de şeful secţiei de dresaj a hergheliei au demonstrat cât e de importantă potrivirea perechilor, aspectul sau mersul cailor, lucruri de care se ţine cont într-un concurs de atelaj.
„Toate aspectele pe care le vedeţi în această demonstraţie sunt punctate de arbitri şi contribuie la obţinerea punctajului final atunci când participăm la concursuri. De regulă, competiţiile de atelaj se desfăşoară pe trei zile şi cuprind mai multe probe, una din ele fiind chiar aceasta de atelaj. Vă pot spune că atelajul, ca şi sport, este al treilea în lume în ce priveşte costurile, după yachting şi Formula 1. Perechea de cai a acestui atelaj a impresionat atât de mult un om de afaceri britanic, încât ne-a oferit pe cei doi cai 100.000 de lire sterline, dar nu i-am vândut pentru că îi păstrăm pentru reproducţie. Oricine participă la un concurs de atelaj trebuie să aibă o pereche de cai de cel puţin 20.000 de euro, o trăsură care costă 15.000 de euro, o altă trăsură de maraton de 12.000 euro şi harnaşamente de câteva mii de euro; acum înţelegeţi de ce este un sport atât de costisitor”, le-a explicat dr. Cosmin Drăgan celor veniţi să asiste la spectacol.
Spectacolele au loc pe terenul de dresaj lung de 60 de metri şi lat de 20 de metri şi sunt urmărite de pe băncile amenajate pe marginea lui sau din observatorul închis din lemn, de unde de regulă şeful Hergheliei, Cosmin Drăgan, explică la microfon fiecare probă sau fiecare mişcare executată de armăsarii uniutăţii pe care o conduce.
Calificare la Campionatele Mondiale din Germania
Au urmat în spectacol cvadrilul de show şi atelajul de patru cai. Şase cai albi ca spuma laptelui înşeuaţi cu şei de culoare roşie şi inscripţionaţi cu emblema hergheliei (litera „F” de la Făgăraş) au prezentat o progresie de dresaj academic. Lipiţanii, deşi s-au vrut a fi la început cai fără pretenţii, aserviţi unui scop militar – acela al deservirii nevoilor armatei habsburgice – s-au dovedit a fi de o eleganţă fără margini, cvadrilul de show făcând mişcări ritmice, fine, suple şi cu precizie.
Atelajul de patru cai, a dezvăluit directorul, avea doar câteva luni de antrenament, însă nimic din spectacolul lor nu a trădat exerciţiul puţin de care au avut parte până la această oră. „Am speranţa că după ani de antrenamente putem participa cu ei la concursuri naţionale şi internaţionale. Anul trecut am avut un alt atelaj de 4 cai care s-a calificat la Campionatele Mondiale din Germania, dar nu ne-am putut duce din lipsă de bani”, a explicat Drăgan.
Lipiţan în genunchi
O altă probă din spectacolul lipiţanilor a fost o demonstraţie de maraton, care din păcate în viitorul apropiat nu va mai putea fi văzută de public. „Unul din armăsari, din linia Napolitano, intră din toamnă în rândul armăsarilor de reproducţie, aşa că această pereche nu va mai putea activa”, le-a explicat directorul celor prezenţi la demonstraţie. „Se pot întâmpla multe accidente, atât la dresaje, cât şi la spectacole, dar mă bucur că astăzi n-aţi participat la o cascadorie în direct”, a continuat, glumind, acesta.
A 5-a şi ultima probă a show-ului a fost progresia de dresaj spaniol cu un lipiţan care înţelege muzica lui Tchaicovski mai bine decât oamenii. Armăsarul, după ce şi-a azvârlit picioarele în funcţie de notele muzicale şi după ce tot el a păşit elegant ca pe un podium şi tot în ritm muzical, a îngenuncheat în faţa spectatorilor la finele programului, în semn de respect faţă de atenţia venită din partea acestora. Au urmat aplauzele sincere ale oamenilor mişcaţi de inteligenţa şi măiestria cabalinelor.
Hrană de 8 ori pe zi
În România sunt două herghelii care cresc lipiţani: cea de la Sâmbăta de Jos – cunoscută în ţară sub denumirea de Herghelia Făgăraş – şi cea de la Beclean pe Someş. Unitatea de la Sâmbăta este una dintre cele mai complete herghelii din lume, având 7 din cele 8 linii de sânge ale lipiţanului. Îi lipseşte doar linia Incitato.
Sunt aici 300 de lipiţani şi 52 de angajaţi. Animalele sunt îngrijite după normativele Ordinului 157/2006, adică pe categorii de vârstă. În medie un cal consumă pe zi 3 kg de furaje şi 20 de kg de fân, împărţite în 8 tainuri; prima masă e la 5 dimineaţa şi ultima la 23.00 noaptea.
Hrana lor este cultivată de pe terenurile hergheliei, care numără în proprietate nu mai puţin de 524 de hectare de teren. 400 din acestea sunt cultivate cu plante furajere, păşuni şi fâneţe naturale, ovăs, triticale şi porumb.
Încasări mici, cheltuieli mari
Nu vă imaginaţi că e o nimica toată să întreţii 300 de cai care mănâncă non-stop! Nici să plăteşti peste 50 de oameni! Nici să aduni roadele pământului de pe 400 de hectare! Costurile mari fac ca herghelia să fie aproape o pierdere pentru stat, stat care nu se dovedeşte deloc un bun manager şi nu îşi promovează nicăieri hergheliile din subordinea RNP.
Aşa se face că lunar se cheltuie cu această unitate 150.000 lei, în contextul în care anul trecut în tot sezonul de vară s-au încasat 250.000 lei de pe urma turiştilor. „Anul trecut am avut un sezon plin pentru că pe toate posturile a rulat o reclamă făcută de Volksbank cu herghelia noastră. Şi nici aşa nu am acoperit toate cheltuielile! În restul anilor, evident că nu reuşim să obţinem atâţia bani! Noi avem costuri mari cu întreţinerea atâtor animale, pe când, de exemplu, la Bran se strâng anual 3-4 milioane de euro din încasări, iar ei nu trebuie să „hrănească” mobila din castel”, spune Cosmin Drăgan.
De altfel herghelia nici nu are de unde să strângă sume fabuloase. Un bilet de intrare costă 10 lei, iar unul la spectacol costă 20 lei. Ocazional mai vinde lipiţani la licitaţii publice şi mai face cursuri de călărie. Toate cursurile adunate într-o zi nu trebuie să depăşească însă 5 ore, pentru că se obosesc prea tare caii care sunt folosiţi de începători.
(Cristina Cornilă)
