Cât câştigă primăriile din chirii şi concesiuni

Bugetele locale ale primăriilor încep să aibă de câştigat de pe urma parteneriatelor public-private. Redevenţele primite de la firmele cu capital străin, în marea lor majoritate, ajută comunele să subziste, de vreme ce de la an la an puşculiţa lor a suferit mari tăieri financiare, odată cu declanşarea declinului economic în 2008.

Sâmbăta de Sus şi Drăguş, împart banii frăţeşte

Spre exemplu, comuna Sâmbăta de Sus, cea mai puţin căutată de investitori, a ajuns să aibă două entităţi străine pe teritoriul său. O firmă italiană, care a construit o microhidrocentrală pe râul Sâmbăta, va vira de la 1 septembrie o redevenţă lunară bugetului local. O firmă nemţească se pregăteşte să pună pe picioare tot la Sâmbăta un parc fotovoltaic, aşa că şi de pe urma ei se va vedea un câştig.

Italienii care au construit hidrocentrala pe râul Sâmbăta şi-au văzut-o în sfârşit pusă în funcţiune. A fost în probe vreo două săptămâni, iar de o lună funcţionează normal. Pentru terenul pe care l-au luat în concesiune de pe raza comunelor Drăguş şi Sâmbăta vor vira celor două bugete locale 8% din producţia lunară. „Noi primim 4 procente şi Drăguşul tot patru. La finalul

fiecărei luni, ei ne vor prezenta factura de la Electrica, din care se vede clar cât au încasat ei de la societatea de distribuţie a energie electrice în contul curentului livrat în reţeaua naţională. 4% din această sumă ne va fi achitată nouă (n.r. Primăriei)”, a explicat primarul Vasile Andreaş.

Nu de mult au ajuns la Sâmbăta şi nişte nemţi în căutarea unui teren numai bun pentru ridicat un parc fotovoltaic. Au ochit 20 de hectare situate între Sâmbăta şi Drăguş, pe partea dreaptă a drumului la ieşirea din Sâmbăta. Au luat în concesiune terenul pentru următorii 49 de ani, iar acum fac „naveta” pe la Bucureşti pentru obţinerea avizelor şi aprobărilor necesare înfiinţării parcului fotovoltaic.

Când hârţogăraia va fi gata, nemţii şi reprezentanţii administraţiei locale se vor aşeza la masă şi vor negocia o redevenţă. Terenul în cauză, din patrimoniul Primăriei, a fost ales tocmai acolo pentru că este foarte aproape de reţeaua de energie electrică, pe unde va fi livrat curentul produs de panouri.

Cât priveşte Drăguşul, acesta ia tot 4% din producţia italienilor, dar mai câştigă de pe uma concesiunilor şi închirierilor mici. „Am concesionat 9 parcele de teren a câte 2.000 mp fiecare unor proprietari de pensiuni. Primim 5.00 lei pe parcelă. De asemenea, tot păşunatul e concesionat. 30 de hectare pentru tineret bovin le-am dat cu circa 600 lei/ha, alte 400 de hectare aduc bugetului 200 lei/ha anual, suprafaţa pntru stâna satului a fost închiriată cu 350 lei/ha, iar alte 5 hectare au fost licitate cu 1.600 lei/ha tot pentru păşunat. Nu de mult am mai concesionat 20 de hectare pentru o viitoare fermă de afine în apropeiere de munte, iar proprietarul va achita 200 lei/ha”, a explicat edilul Gheorghe Sucaciu.

Viştea câştigă din hidrocentrale

Una dintre zonele cu cea mai mare densitate a hidrocentralelor din Ţara Făgăraşului este comuna Viştea. Sunt trei: una terminată, alta mai are puţin până la funcţionare, iar o alta este în curs de avizare.

Hidrocentrala de pe Viştişoara este în probe la această oră, semn că italienii de la Hidro Clear au terminat de investit cele 3,5 milioane de euro despre care anunţau înainte de începerea lucrărilor. Potrivit primarului Florin Ioan, „investiţia aduce bugetului local 7% din producţie. La o primă estimare, redevenţa s-ar putea ridica la 30.000 de euro pe an.”

A doua hidrocentrală este finalizată în proporţie de 80% şi se construieşte la îmbinarea dintre râul Viştea Mare şi Viştişoara. De aici autoritatea locală primeşte doar o chirie, pentru că hidrocentrala nu se află la mare altitudine şi nu are nici producţie prea mare. Este construită de italienii de la Hidro Erste şi aduce bugetului local 10.000 de euro pe an. Banii au început să vină de acum doi ani, de când italienii au primit autorizaţie de construcţie.

A treia hidrocentrală este doar în faza de avizare. „Se anunţă a fi cea mai eficientă şi este făcută tot de Hidro Clear. Încă nu am negociat redevenţa cu investitorii pentru cei 5.000 mp. de teren pe care îi punem la dispoziţia lor”, mărturiseşte edilul Ioani.

Victoria, redevenţă de pe urma unui restaurant

În oraşul Victoria, pe vremuri administraţia Olteanu a concesionat multe parcele de pământ pentru unii locuitori care au vrut să îşi ridice o casă. De atunci şi până în prezent oamenii şi-au achitat chiria lunară aferentă acestor suprafeţe. În ultimii ani însă a fost aprobată cumpărarea parcelelor, aşa că localnicii au început să se îndrepte către Primărie cu cererile de achiziţionare a parcelelor, urmând ca într-un viitor mai îndepărtat aceste venituri lunare să dispară şi să fie înlocuite cu o sumă fixă, plătibilă într-o singură tranşă, pe baza unui contract de vânzare-cumpărare.

S-a renunţat de asemenea şi la concesiunea serviciului de apă şi canal, activitate care a fost prestată din 2006 şi până în 2012 de firma omului de afaceri Olimpiu Şoneriu. Acesta a plătit în fiecare an 10.000 de euro către bugetul local.

Olimpiu Şoneriu mai are însă o altă redevenţă de achitat Primăriei. „Clădirea în care funcţionează restaurantul Paradis a fost cantina combinatului şi a fost preluată în trecut de Primărie de la Viromet. Ea a fost concesionată pentru 25 de ani omului de afaceri pentru suma totală de 300.000 de euro”, a declarat viceprimarul Cristina Bratu. Astfel, de pe urma imobilului în care funcţionează restaurantul, puşculiţa oraşului „ciupeşte” 12.000 de euro în fiecare an.

Cârţişoara, impozite de la bulgari

Nici Cârţişoara nu a fost ocolită de investitorii de hidrocentrale. De fapt, aici a intrat în funcţiune şi prima microhidrocentrală din Ţara Făgăraşului. S-a întâmplat cu doi ani în urmă, când o firmă româno-bulgărească a făcut un schimb de terenuri cu Romsilva, care avea în proprietate cei 2.000 mp pe pârăul Bâlea, cât le-au trebuit lor să-şi ridice hidrocentrala.

Firma a devenit proprietară pe terenul respectiv, cumpărând alt teren în zonă şi dându-l la schimb pe cel de care a avut nevoie, prin scoaterea lui din fondul forestier. E adevărat că nu plăteşte redevenţă Primăriei Cârţişoara, dar firma SC Forum Development SRL achită cel puţin un impozit anual de aproape 58.000 lei.

Primarul Dorin Magda spune că bugetul local al comunei pe care o conduce mai câştigă şi de pe urma a două contracte de arendă a păşunatului comunal. Terenul arendat de pe Valea Bâlei aduce un venit de 10.000 lei pe an, iar cel de pe Valea Doamnei de 13.000 lei pe an.

Făgăraşul, adună ban cu ban din terenuri mici

Administraţia locală a municipiului se bucură şi ea de câteva chirii şi redevenţe de pe urma unor terenuri „înstrăinate” pe anumite perioade de timp.

Printre acestea figurează terenul concesionat unei firme care vrea să ridice un parc fotovoltaic şi care plăteşte pentru acesta lunar o redevenţă de puţin peste 12.000 lei, terenul concesionat la ieşirea înspre Hurez unde s-a ridicat un „balon” pentru meciuri de fotbal şi pentru care proprietarul achită Primăriei 457 lei lunar, terenuri folosite de societăţile BRD şi Asirom care achită câte 2.400 lei/an, respectiv 4.000 lei/an şi alte câteva terenuri mai mici.

(Cristina Cornilă)