Cam pe vremea asta (poate să fi fost puţin mai cald), cu 37 de ani în urmă, Ceauşescu şi suita lui poposeau în Cetatea Făgăraşului. Se cam terminase şantierul acolo, început prin anul ’62, iar tovarăşul venea să inspecteze dacă se mai vede vreo urmă a temutei închisori comuniste, care a funcţionat aici între 1948-1960. De altfel, se spune că închisoarea şi ororile sale ar cam fi şi fost motivul pentru care fortificaţia a fost restaurată, ea nefiind într-o stare deplorabilă de degradare la vremea respectivă.
În primăvara lui ’77 s-au stabilit destinaţiile Cetăţii Făgăraşului, ,,printr-o singură mişcare de deget a lui Ceauşescu”, după cum îi place prof. Gheorghe Dragotă s-o spună. Nu era atunci acolo, dar a aflat mai târziu cum s-a scurs vizita dictatorului, pentru ca, la rându-i s-o poată povesti generaţiilor următoare.
,,Ceauşescu a împărţit funcţiunile Cetăţii în trei categorii distincte: spaţii industriale, spaţii comerciale şi spaţii culturale – explică muzeograful -. Aşa a apărut la etajul al II-lea pe latura de nord secţia de covoare persane, care ţinea de Covorul Hărman şi unde erau angajate vreo 50 de femei. La etajul I, pe aceeaşi latură a apărut o ţesătorie, care ţinea de Arta Populară Braşov, iar la demisol a fost o secţie de tricotaje a Cooperativei Viitorul Făgăraş”.
Tovarăşul a mai făcut cu ochii o roată de Cetate şi a zis că n-ar strica ceva cârciumi pe acolo. ,,A doua destinaţie a spaţiilor era cea comercială. Vorbim aici de restaurantul Cramă, un hotel cu 17 camere în corpul de gardă Nord, un bar în acelaşi corp, o terasă în bastionul de NE şi un magazin sub bolta de la intrare, situat în partea dreaptă cum intri în Cetate. Era un magazin cu mărfuri care puteau fi cumpărate numai cu valută”, mai explică prof. Dragotă.
În fine, le-a venit şi rândul spaţiilor culturale să fie aşezate la loc de cinste, după placul şefului de stat. Atunci a fost mutată, pe latura estică, Biblioteca din fosta Casă a Căsătoriilor, unde funcţionase vreme de 7 ani. Şi tot atunci a fost inaugurat Muzeul ,,Cetatea Făgăraşului”, un etaj mai jos. Un început de muzeu exista în Cetate încă din anul 1968.
Tovarăşul a venit, a văzut, iar alţii au făcut ce a dictat el printr-o mişcare de deget! Ulterior, Niocolae Ceauşescu a mai făcut două vizite oficiale la Făgăraş, prin anii ’80 pentru a vedea combinatul chimic.
(Cristina Cornilă)
