Cetatea în Cartea Funciară

viceprimarul Catalin Cirje

viceprimarul Catalin Cirje

Puţină lume ştie că acum vreo 5 ani la Făgăraş nicio clădire publică nu era intabulată pe municipiul nostru. Şcolile, spitalul, Casa de Cultură, cartierul Combinat, inclusiv Cetatea nu aveau proprietari şi figurau în Cartea Funciară pe diverse instituţii care nu mai există de un secol, atât ca denumire, cât şi ca structuri.

Erau intabulate pe Ministerul de Război, pe Erariul Militar ori figurau ca mori vechi pe apă. Dacă municipalitatea şi-ar fi dorit să acceseze fonduri europene la vremea respectivă pentru aceste obiective (deja se putea face asta, România fiind membră UE din 2007), n-ar fi putut-o face sub niciun chip, întrucât nu figura ca proprietară a lor. În 2008 a început marea campanie de intabulare, care a durat cu totul mai bine de doi ani.
Aşa se face că astăzi cel mai vestit obiectiv al oraşului, fortificaţia lui Mihai Viteazu, este a municipiului nu numai în fapt, cât şi în acte!

Cetate, caut proprietar!

Pe la 1310 începea construcţia fortificaţiei de la Făgăraş, cu un scop pur strategic atunci, de apărare. Nu exista un sistem de cadastru şi nici vreo evidenţă de Carte Funciară, iar proprietarii Cetăţii se succedau în funcţie de stăpânirile şi cuceririle vremii.

Dacă ar fi fost şi atunci un echivalent al OCPI-ului de astăzi, am fi aflat de acolo că Cetatea era ba a lui Ştefan Mailat, ba a lui Mihai Viteazu, ba a nu ştiu cărui principe…

Cert este că, mai târziu, pe la 1922, Cetatea era în acte a Erariului Militar, o formă de organizare militară a vremii. În secolul XXI Cetatea „a intrat” pe bucăţi. „O parte din ea figura pe Cetate Olt, o structură din cadrul OJT, dar nu figura la Cartea Funciară, ci numai în nişte contracte de vânzare-cumpărare. Cealaltă parte din ea nu era a nimănui, nu avea niciun proprietar”, explică viceprimarul Cătălin Cîrje.

Monumentul, care se întinde pe 20.000 de metri pătraţi (2 ha), a fost intabulat pe Municipiul Făgăraş în anul 2009. Se întâmpla în 23 februarie acel an, când au fost intabulate separat cetatea şi crama. Nu înainte de a fi degrevate juridic tot felul de contracte de concesiune încheiate pentru anumite părţi din Cetate, cum ar fi crama sau hotelul din corpul de gardă nord.

Monumente funerare
TMF Copy Center

Moară sau centru de război

Acelaşi destin l-au avut şi alte clădiri cu importanţă pentru urbea noastră.
„Casa de Cultură figura la Cartea Funciară drept moară pe apă. Spitalul era centru de război. Sala de sport de la Colegiul „Doamna Stanca” era grădină. Şcolile din municipiu nu erau intabulate nici ele, cu o mică excepţie, respectiv o parte din Colegiul „Radu Negru”. Cartierul Negoiu figura la Cartea Funciară numai cu o suprafaţă de 5.000 mp, foarte puţin dacă ne gândim că numai Şcoala 5 de acolo se întindea pe 6.000 mp. Cartierul Combinat nu era nici el intabult. În ce priveşte strict Combinatul s-au chinuit specialiştii vreo opt ani la rând să-l intabuleze, iar noi am reuşit s-o facem în opt luni!”, explică viceprimarul Cîrje.
În 2008 autorităţile s-au pus pe treabă, au cheltuit mulţi bani şi şi-au dedicat mult timp pentru asta, dar iată că astăzi toate aceste instituţii au un proprietar cu acte-n regulă la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, anume municipiul Făgăraş.

Casa de Cultura a figurat multi ani drept moara pe apa
Casa de Cultura a figurat multi ani drept moara pe apa

Impozite pe capetele de grădini

Simţul proprietăţii este bine dezvoltat la locuitorii acestui oraş, care s-au întins cu grădinile şi curţile mai mult decât le-a permis situaţia din actele de proprietate pe baza cărora s-a făcut intabularea. Cei de la bloc sunt absolviţi de orice vină, pentru că n-aveau cum să facă asta, în schimb în cartierele cu case situaţia este una generală.

„Oamenii s-au întins cu captele de curţi şi grădini mai mult decât aveau voie. Ei folosesc mai mult teren în cartierele cu case pentru care nu plăteasc impozite. Anul acesta vom remedia situaţia peste tot locul. E destul de greu să intrăm în curţile lor pentru măsurători, dar nu putem lăsa situaţia aşa. Dacă descoperim că au îngrădit mai mult decât trebuia, fie îşi vor cumpăra terenul acela de la Primărie, fie renunţă la diferenţă. Unii dintre ei au venit deja să îl cumpere. Preţurile se situează undeva între 1 şi 4 euro pe metrul pătrat. Nu sunt mari, având în vedere că este teren intravilan. Preţurile sunt diferenţiate în funcţie de zonă, ele fiind stabilite de evaluatori autorizaţi”, precizează viceprimarul oraşului.
Cei care îşi vor cumpăra surplusul de teren de la administraţia locală vor achita, începând cu anul viitor, impozit şi pentru acesta.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie