Cum ne ferim de căpuşe?
Sfatul iniţial este acela de a evita zonele în care s-a semnalat prezenţa căpuşelor. Cu toate acestea, trebuie să ne echipăm corespunzător: să avem îmbrăcăminte şi încălţăminte adecvată, închisă, pantalon lung, mânecă lungă, pantalonul introdus în şosetă, îmbrăcăminte de culoare deschisă pentru a putea sesiza cât mai repede prezenţa căpuşelor, şi, eventual, şi ceva pentru a acoperi capul. Dacă nu purtăm acest echipament, atunci ne expunem.
Ne mai putem proteja tegumentele prin aplicarea de insectifuge, adică substanţe care îndepărtează căpuşele sau ne putem impregna îmbrăcămintea, fie şosetele, fie pantalonii, cu soluţii insecticide repelente, care îndepărtează căpuşele.
Ce facem dacă am fost muşcaţi de căpuşe?
Leacurile băbeşti sunt interzise, spun medicii epidemiologi! Atunci când o persoană a fost muşcată de o căpuşă, totul trebuie să fie făcut ca la carte. Dacă ştim să extragem căpuşa, trebuie să fim atenţi să nu strivim capul.
După îndepărtarea căpuşei, se face o uşoară dezinfecţie cu betadină sau alcool sanitar şi este foarte important ca persoana muşcată să se prezinte la medicul de familie şi să îi spună ce s-a întâmplat. De asemenea, trebuie notată data la care persoana a fost muşcată şi să urmărească locul acela timp de o lună.
Igienă corporală după venirea din zone cu risc
După ce ne întoarcem din zone cu risc de muşcături ale căpuşelor, este nevoie să căutăm cu atenţie la întoarcerea acasă toate zonele corpului, în special cele prefe¬rate de căpuşe: la copii acestea sunt capul şi gâtul, iar la adulţi axilele, zona inghinală, zona din jurul ombilicului, picioarele.
Sunt trei stadii pentru boala Lyme. Cu cât boala este depistată mai repede, cu atât cazul nu riscă să devină unul complicat.
Potrivit medicilor epidemiologi, pentru stadiul 1 este caracteristic aspectul de eritem migrator, o roşeaţă la nivelul pielii asemănătoare cu un „ochi de bou”. Mai există un limfocitom, un aspect particular care se întâlneşte la copii şi asta se întâmplă prin apariţia unei zone violacee, inflamată, de obicei la lobul urechii, pentru că cele mai frecvente muşcături la copii sunt în zona capului şi a gâtului.
În stadiul 2 de boală, când este boala diseminată, manifestările pot să se extindă la foarte multe aparate şi sisteme ale corpului, inclusiv la nivelul articulaţiilor, la nivelul inimii sau a suprarenalelor.
În stadiul 3 apare aşa-numita infecţie cronică, în care simptomele sunt foarte grave şi este afectat foarte puternic sistemul nervos.
(Alexandru Socaciu)