Din 3 milioane de copii români, doar 330.000 reuşesc să înţeleagă ceea ce citesc

foto: Pixabay - Stocksnap

Din 3 milioane de copii români, doar 330.000 reuşesc să citească şi să înţeleagă ceea ce citesc, este concluzia Raportului Naţional de Literaţie, prezentat vineri la Biblioteca Naţională a României. Gradul de alfabetizare al elevilor cu vârsta între 6-14 ani este scăzut, 42% dintre elevi plasându-se în zona „nefuncţional’”, 47% în zona „minim funcţional’” şi doar 11% în zona „funcţional”.

Gabi Bartic, director executiv al platformei Brio, care a măsurat gradul de alfabetizare, a prezentat concluziile raportului. „Să nu ne uităm la acceste cifre ca la copii care au probleme. Aceste cifre nu vorbesc despre copii care au probleme, vorbim despre noi ca societate, care avem o problemă să-i ajutăm pe copii să înţeleagă ceea ce citesc”, a fost îndemnul expertului, potrivit News.ro.

Literaţia medie a populaţiei şcolare a României în ecartul de vârsta 6-14 ani este scăzută. Conform raportului, nivelul mediu este plasat la foarte puţin peste nivelul de „nefuncţional”, în categoria „minim funcţional”. Este nevoie de o dublare a capacităţilor de literaţie (de la 26,9 la 51) pentru ca nivelul mediu să treacă de 50 de puncte, intrând astfel în categoria “funcţional”.

În medie, fetele au scoruri de literaţie cu 10-15% mai mari decât băieţii. Acest efect este valabil pentru toate grupele de vârstă şi toate zonele geografice.

Un procent de 42% din elevi se plasează în zona „nefuncţional”. Aceasta este zona de analfabetism/ incapacitate. Aproximativ 20% din aceşti elevi (deci cam 8% din populaţia şcolară) sunt la limită pentru a trece în categoria de „minim funcţional”. Din păcate, cam 45% din aceşti elevi (deci cam 15- 20% din populaţia şcolară) sunt la baza absolută a capacităţii testului de a măsura ceva.

Un procent de doar 11% din elevi se plasează în zona „funcţional”. Procentul este mic şi îngrijorător – sugerând probleme viitoare pentru educaţia secundară şi ulterior pentru învăţământul universitar, se arată în raport.

„Instrumentul Brio nu este gândit să testeze pentru a oferi date sistemului de educaţie, ci să testeze pentru a oferi date profesorilor şi celor care pot ajuta copiii. Spre deosebire de instrumentele PISA, PILS, vorbim despre un instrument care nu are drept scop adunarea de date, ci are drept scop ajutorul pe care îl poate oferi sistemul şi noi copiilor şi profesorilor”, a explicat Gabi Bartic.

Instrumentul Brio măsoară gradul de alfabetizare funcţională, pe trei dimensiuni: nivelul nefuncţional (reprezintă scorurile cuprinse între 0 şi 20, pe o scară de la 1 la 100), nivelul minim funcţional (reprezintă scorurile cuprinse între 21 şi 50 pe o scară de la 1 la 100) şi nivelul funcţional (reprezintă scoruri cuprinse între 50 şi 100).

Rezultatele raportului sunt disponibile aici.


Apreciază
Distribuie