Enciclopedia în imagini din Galaţi

În filatelie, ca în orice alt domeniu colecţionistic, există nişte culmi pe care fiecare încearcă să le atingă de-a lungul unei pasiuni de-o viaţă. Făgărăşeanul Remus Popovici aproape şi le-a atins. Visul inginerului din cartierul Galaţi este să adune la un loc, adică în colecţia personală, toate mărcile poştale emise în România din 1950, anul în care s-a născut, şi până astăzi. Mai are puţin până acolo, îi lipsesc timbre care reprezintă un procent de circa 1% din acest interval de… 63 de ani.

Unchiul „vinovat”

Cine se face răspunzător de pasiunea făgărăşeanului este greu de spus, dar după toate probabilităţile ar putea fi un frate al tatălui său, care în anul 1959 i-a făcut cadou lui Remus Popovici un album cu mărci poştale adunate între anii ’52 şi ’54.

timbre 1

„După ani m-am gândit că aş putea colecţiona toate timbrele apărute în ţara noastră de atunci şi până la momentul de faţă. Asta nu înseamnă că nu am şi timbre de dinainte de 1950 ori că nu am şi timbre din afara ţării. Pe cele străine le colecţionez însă numai dacă sunt emisiuni cu porturi populare”, şi-a început povestea despre pasiunea sa inginerul în vârstă de 63 de ani.

Dragostea pentru filatelie n-o moşteneşte de la părinţi, pur şi simplu şi-a insuflat-o singur. Nutreşte însă să le-o insufle el celor două nepoate, cărora visează să le lase colecţia.

„Gaura” din tezaur

Din enciclopedia în imagini a lui Remus Popovici lipsesc câteva piese care se găsesc destul de greu şi pe piaţa de profil.

timbre 4

„Îmi lipsesc emisuni din 1952, 1957, 1959 şi una din 1971. Sper să le găsesc la alţi colecţionari. Această clasă a lor poate fi împărţită în două categorii distincte: unii sunt negustori speculanţi, alţii le vând de nevoie. De regulă se adună cu toţii la târgurile de profil. De pildă, la Braşov, în fiecare trimestru se organizează pe Bulevardul Vlahuţă câte un târg filatelic internaţional. Ultimul a fost chiar sâmbătă, 23 noiembrie.”

Colecţionarul se poate mândri cu peste 6.000 de mărci poştale, a căror evidenţă o ţine cu sfinţenie şi pe calculator. Ştie cât ar costa fiecare timbru în parte şi poate evalua financiar orice marcă poştală din lumea asta, indiferent de anul în care a fost emisă. Secretul constă în nişte cataloage speciale care indică valoarea de piaţă a fiecărei mărci, stabilită în euro. Aşa se face că de-a lungul vremii mulţi curioşi au dat fuga în cartierul Galaţi cu mica lor colecţie, moştenită sau primită, pentru o evaluare făcută de inginerul Popovici.

Zeci de emisiuni filatelice anual

După multe întrebări şi lămuriri primite în legătură cu apariţia timbrelor, în jurul mesei pe care tronează o parte din colecţia filatelică, încep să mă dumiresc şi eu cum e cu emsiunile filatelice.

„Într-un an calendaristic apar mai multe serii filatelice; pot apărea 25 sau pot apărea chiar 40. De pildă, se ştie de pe acum că anul viitor vor apărea cel puţin 36 de serii. E adevărat că numărul lor poate creşte, întrucât mai pot fi scoase unele serii cu prilejul unor evenimente. Să vă explic: în 2013 au fost scoase pe piaţă ilustrate cu Maria Tănase la împlinirea a 100 de ani de la naşterea cântăreţei, cu Gerorge Enescu cu ocazia Zilei Internaţionale a Muzicii pe data de 1 octombrie. Au mai apărut cu Nicolae Iorga sau cu Elena Văcărescu, prima femeie care a vorbit la Radio Bucureşti acum 85 de ani. Revenind la emisiuni filatelice, ele pot conţine fie numai un timbru, fie 4, fie 6…”, mă dumireşte colecţionarul.

Pe lângă timbre şi ilustrate, în valoroasa sa „enciclopedie în imagini” se mai regăsesc şi plicuri ocazionale sau plicuri prima ediţie.

Îmi arată două plicuri ocazionale legate de Făgăraş, la tipărirea cărora el însuşi a contribuit, în calitate de preşedinte al Cercului Filatelic Făgăraş. Unul a apărut în ediţie limitată anul acesta când s-au împlinit 600 de ani de la ridicarea Făgăraşului la rang de târg, altul a apărut în 2012 când s-au sărbătorit 120 de ani de când s-a înfiinţat calea ferată Sibiu-Braşov.

Monumente funerare
Spalatoria GPC
Amanet King Onix
La Turcu
Moveos Fagaras_11.22
 plicuri ocazionale cu Fagarasul
plicuri ocazionale cu Fagarasul

Printre maldărele de exponate aşezate pe masă, într-o ordine deloc întâmplătoare, zăresc şi două plicuri personalizate. Le găsesc ca pe o curiozitate a filateliei, neştiind că se pot tipări timbre cu propriul chip pe ele: „Uite, aici sunt eu cu soţia mea Monica, iar pe celălalt sunt eu cu un fost coleg de şcoală, Vladimir!”

Să n-audă de vânzare!

Mă măcina o altă curiozitate şi îl întreb pe ing. Popovici dacă şi-ar vinde vreodată colecţia, binenînţeles pe preţul corect. „Nu aş vinde-o pentru nimic în lume, îmi răspunde scurt. Chiar mă gândesc ca peste 4-5 ani, dacă voi fi sănătos, să organizez o expoziţie la muzeu pentru a sublinia că de 60 de ani colecţionez mărci poştale. Iar pe viitor, mi-ar plăcea să particip şi la o expoziţie internaţională.”

Adunatul mărcilor poştale este o pasiune extrem de pretenţioasă. Cele mai mult sunt realizate din hârtie şi există oricând riscul să ardă sau să se ude. Faţă de alte materiale sau obiecte, hârtia este cea mai trecătoare dintre ele. Făgărăşeanul are mereu grijă să nu le păstreze în locuri umede şi să răsfoiască, la anumite intervale de timp, clasoarele, pentru a intra aerul şi a nu lăsa să se lipească timbrele.

Filatelie în… plastic şi ceramică

Culmea, culmilor, am aflat că mai rar se confecţionează şi timbre din plastic.  Nu se putea ca Remus Popovici să nu deţină şi aşa ceva! Posedă un plic cu timbru cu tot din plastic, aduse din Germania. Şi tot de pe tărâm nemţesc şi-a mai făcut rost de o carte poştală din ceramică, prevăzută cu o gumă de şters şi un creion special pentru scris.

Nu vorbeşte prea mult despre ele, dar îmi arată într-un clasor şi o serie de mărci poştale nerecunoscute de regimul comunist. Le-a achiziţionat după Revoluţie, alături de mai multe timbre cu caracter legionar, pe care se pot vedea chipurile lui Corneliu Zelea Codreanu sau Ion Moţa.

La capitolul „rarităţi” intră cu siguranţă şi coliţa nedantelată cu cosmonauţi ruşi de pe nava Soiuz 11, care au decedat în spaţiu în 1971. Îşi doreşte să-i găsească şi „sora”, anume coliţa cu echipajul american al misiunii Apollo 11, echipaj care şi el a decedat după lansare, la fix o lună de zile după cel rusesc.
În încheiere, nu pot decât să constat că fiul fostului director al Liceului „Radu Negru”, însuşi Remus Popovici, va fi unul dintre cei mai bogaţi oameni ai locului.

 colita cu cosmonautii rusi de pe nava Soiuz 11
colita cu cosmonautii rusi de pe nava Soiuz 11

Colecţia sa creşte în valoare de la an la an, însă va rămâne mereu în patromoniul familiei, pentru că părintele ei spiritual nu se gândeşte s-o înstrăineze vreodată, indiferent de preţul oferit.

Ştiaţi că…

•    Cel mai scump timbru din lume s-a aflat la un moment dat în România, în timbre 6patrimoniul Poştei Române, fiind vândut în anul 2010, la Geneva, cu aproximativ cinci milioane de lire sterline.

•    Carol al II-lea a fost unul din marii colecţionari de gen din România.

•    Primul timbru emis de Principatul Moldovei (Cap de bour), în 1858, este cea mai scumpă marcă poştala din Romania şi este vânat de colecţionarii straini.

•    Tezaurul Naţional de Timbre, al Poştei Române, are o colecţie de bază cu peste 8,9 milioane de timbre, 12.511 de emisiuni poştale (serii) şi 1.511 pagini de evidenţă, în valoare totală de 198.080.190 lei.

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie