Făgărașul și făgărășenii, în imagini de epocă

În ziua aniversării a 730 de ani de la prima atestare documentară a Făgărașului, Muzeul „Valer Literat” a inaugurat expoziția „Făgărașul în imagini de epocă”.

Începând de joi, 11 martie, vizitatorii Cetății Făgăraș se pot întoarce în timp datorită zecilor de fotografii realizate pe parcursul a sute de ani.

Expoziția „Făgărașul în imagini de epocă” poate fi vizitată pe parcursul întregului an. Muzeul Țării Făgărașului funcționează de la 1 martie conform programului de vară:

  • Marți – Vineri: 8.00 – 18.00 (ultima intrare la ora 17.00)
  • Sâmbătă – Duminică 10.00 – 18.00 (ultima intrare la ora 17.00)
  • Luni – Închis

Puțină istorie locală

Deși din punctul de vedere arheologic urmele istoriei Făgărașului se apropie de cinci milenii, prima atestare documentară certă datează abia din 11 martie 1291. Peste un secol, la 1393, episcopul catolic Gobellinus numea Făgărașul ca fiind „marele oraș românesc”, iar într-un act emis aici de regele maghiar Sigismund, în 1397, califica așezarea drept „Villa Fogaras”.

La scurt timp, Făgărașul era indicat ca „oppidum” (târg), statut pe care îl va avea și în secolele următoare, până în anul 1863, când va fi declarat oficial oraș.

Cu toate că a jucat un rol important în istoria Transilvaniei medievale, în mare măsură datorat puternicei sale cetăți, Făgărașul nu a cunoscut dezvoltarea la care au ajuns multe alte așezări citadine.

Totuși, s-a înregistrat o evoluție specială a sa, marcată de o organizare internă aparte.

Monumente funerare
Amanet King Onix
Stefani Pool
TMF Copy Center

În toată această perioadă, dar și mai târziu, călătorii străini care au poposit aici l-au perceput cel mai adesea ca o așezare importantă: „un oraș mare dar împrăștiat” (1702), „un oraș mare” (1738), „vrednic de luat în seamă, arată destul de frumos” (1828), „localitatea este foarte întinsă” (1838).

Cert este că după mijlocul secolului al XIX-lea, până la instaurarea regimului comunist, cosmopolitul Făgăraș devenea o așezare care s-a dezvoltat relativ încet, dar sigur, atât din punct de vedere edilitar, economic, educațional, cultural, cât și demografic.

Au fost ridicate în această perioadă o serie întreagă de edificii publice și particulare, care au definit micul oraș: au fost amenajate parcuri, s-au pietruit străzile, a fost introdus iluminatul, telefonia etc.

Totul s-a curmat după 1947, când regimul comunist a considerat că Făgărașul trebuie supus cu forța, în urma uneia dintre cele mai puternice rezistențe anticomuniste din țară, distrugând proprietatea particulară și industrializând orașul cu scopul eterogenizării populației sale.

Așa-zisa sistematizare și urbanizare nu au făcut altceva decât să desfigureze aspectul patriarhal al vechiului oraș, prin demolarea a sute de case, în locul acestora apărând o serie întreagă de blocuri inestetice.

(sursa: Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”)


Apreciază
Distribuie