Data de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin decret de lege din anul 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, precum și prin ceremonii militare organizate în cadrul unităților MApN şi MAI.
La Făgăraş, ieri, în ziua de Sânziene, la Biserica din incinta Centrului de Infanterie şi Vânători de Munte din Făgăraş a avut loc o ceremonie de sfinţire a drapelului, de către preotul militar Gherasim Frăţilă, în prezenţa unui grup de militari, fie activi, fie în rezervă.
Steagul a fost sfinţit pentru a fi arborat în cadrul unităţii militare făgărăşene, miercuri, 26 iunie, cu scopul a marca evenimentul, dar şi pentru a păstra tradiţia sărbătoririi drapelului.
Istoricul drapelului
Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme.
Drapelul tricolor a fost folosit prima data în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă.
Peste câţiva ani, în 1848, steagul tricolor a fost adoptat de către revoluţionari ca drapel al Ţării Româneşti în următorea ordine cromatică: albastru-galben-roşu, semnificând „libertate, dreptate, frăţie”.
Unii cercetători cred că legenda apariţiei tricolorului s-a născut după 1860, când s-au contopit culorile din steagurile Moldovei şi al Ţării Româneşti, după unirea Principatelor şi din dorinţa de a împăca ambele tabere.
(Alexandru Socaciu)
