Satul care răsună de pricesne

steagul comunei Valcele, jud. Covasna, vechi din 1947

steagul comunei Valcele, jud. Covasna, vechi din 1947

În ultima duminică dinaintea sărbătorii Bunei Vestiri (23 martie) satul Viştea de Sus a fost  şi el în sărbătoare. Coruri bisericeşti din toată Ţara Făgăraşului şi din zona Sibiului au ajuns în Viştea de Sus pentru a lua parte la deja celebrul Festival de pricesne, care a ajuns anul acesta la ediţia cu nr. IX.

Deşi organizatorii au vrut iniţial să cheme doar 10 coruri pentru ca festivalul să se desfăşoare într-o singură zi, n-au putut rezista tentaţiei şi telefoanelor primite de la corişti, astfel încât pe scena căminului cultural din localitate au urcat până la urmă, în aceeaşi zi, 16 grupuri corale.
Festivalul zonei devine Festivalul regiunii

Aria geografică a fost mai extinsă faţă de ediţiile precedente, astfel că printre participanţi s-a numărat şi un cor din comuna Vâlcele, judeţul Covasna. Poate că n-ar fi fost tocmai ei în centrul atenţiei, dacă n-ar fi adus de acasă un steag vechi de 67 de ani. Drapelul, confecţionat la trei ani după ce s-a încheiat al Doilea Război Mondial, a fost fluturat în vânt şi pozat de toţi cei care s-au aflat prin preajmă.

,,Este prima participare a noastră la Viştea de Sus şi a doua participare a grupului, de la înfiinţare, la un astfel de eveniment. Ne-am constituit ca şi grup acum o lună şi jumătate, ne-am interesat de Festivalul de cântece bisericeşti şi am ţinut neaparat să venim. N-am venit cu mâna goală, am adus cu noi steagul comunei Vâlcele, vechi din 14 martie 1947. Pe vremuri era luat la nunţi, festivităţi locale şi înmormântări ale tinerilor. Este singurul steag al localităţii, este unicat, nu mai avem altul”, a spus unul dintre coriştii covăsneni.

Moda din Ticuşu Nou

corul din Ticusu Nou a facut senzatie cu vesmintele de pe cap
corul din Ticusu Nou a facut senzatie cu vesmintele de pe cap

Un alt cor care s-a refăcut remarcat în alaiul care a mers pe jos de la Biserica având hramul ,,Bunei Vestiri” şi păstorită de parohul Nicolae Albăceanu şi până la căminul din centrul satului, a fost grupul din Ticuşu Nou. Un cor alcătuit în principal din femei de toate vârstele şi un singur bărbat! Pe capul fiecăreia strălucea în soare o boneţică mărgelată.
,,În funcţie de vârsta femeii pe care o poartă, învelitoarea de pe cap are formă şi nume diferite. Fetele necăsătorite poartă gherdane, femeile necăsătorite poartă vălitoare, iar cele mai în vârstă sunt înfăşurate. Este tradiţia zonei noastre şi dacă vă uitaţi pe capul nostru, o să observaţi că ele nu sunt identice”, explică una dintre coristele de la Ticuşu Nou.

Decanul de vârstă al Festivalului

Cel mai vârstnic participant la manifestarea de la Viştea de Sus a fost un corist din Şinca Nouă. Gheorghe Tretiu are 90 de ani şi dacă, la prima ediţie a Festivalului din 2006 a lipsit, pe următoarele opt ediţii consecutive nu le-a ratat.

Pentru prezenţa sa constantă şi pentru vârsta înaintată la care continuă să cânte, acesta a primit o diplomă din partea organizatorului Gheorghe Tabără.

Nu are vârsta consăteanului său, dar are acelaşi număr de ediţii de festival bifate! Primarul din Şinca Nouă, Dumitru Flucuş, nu a lipsit nici el în ultimii opt ani de la nicio ediţie. El nu vine ca şi simplu însoţitor al corului din comuna pe care o conduce, ci ca şi corist în toată regula.

Monumente funerare
Victoria Federal IFN
Sezar Forest - soferi profesionisti
PSD - alegeri locale 2024
JTTI
Firma servicii renovare
Agromar

Acelaşi nivel de pregătire

Festivalul de cântări bisericeşti nu se vrea a fi unul al elitelor muzicale, corurile nefiind pregătite să cânte pricesne musai după portativ, aşa încât e mai degrabă un eveniment al tradiţiilor. Dacă până în 2014 s-a desfăşurat sub forma unui concurs, de anul acesta n-au mai fost învinşi şi învingători, ci numai participanţi.

 corul din Dragus
corul din Dragus

,,A fost o idee foarte bună să se renunţe la concurs, deoarce corurile sunt cam de acelaşi nivel. Când le diferenţiezi se produc animozităţi, care nu sunt nici bisericeşti, nici creştineşti. Eu am propus încă de la prima ediţie să se renunţe la competiţie. Important este ca grupurile să vină şi să se adune sub semnul Bunei Vestiri şi să facă o mărturisire a românismului”, a precizat prof. dr. Sorin Dobre, profesor de muzică la Facultatea de Teologie de la Sibiu, cel care vreme de 5 ediţii a fost membru al juriului pentru concurs.

Părerile au fost însă împărţite şi au existat şi voci, mai ales printre participanţi, care au susţinut că dacă nu mai există miza diferenţierii, evenimentul îşi pierde din farmec.

 corul din Sinca Noua
corul din Sinca Noua

Participanţii şi ordinea intrării în scenă

Nimic nu s-a desfăşurat sub semnul hazardului la Festivalul de pricesne de duminică. În jurul orei 14.00 toate grupurile s-au adunat în faţa bisericii şi au pornit, sub formă de alai, înspre cămin, în frunte cu părintele Octavian Smădu de la Victoria şi cu un copil care a bătut toaca pe tot acest traseu.
Corurile au urcat pe scenă după un program stabilit anterior.

Iată participanţii şi ordinea lor:
1.    Gura Râului – cor copii (dirijor prof. Vasile Motronea)
2.    Făgăraş – elevi Colegiul Radu Negru (dirijor prof. Eduard Farcaş)
3.    Arpaşul de Sus (dirijor înv. Livia Simion)
4.    Drăguş (dirijor teolog Alexandru Bobeica)
5.    Crihalma (dirijor prof. Eugenia Fuciu)
6.    Catedrala Făgăraş (dirijor prof. Claudiu Buitan)
7.    Ticuşu Nou (dirijor pr. Gheorghe Oprea)
8.    Vâlcele – jud. Covasna (dirijor pr. prof. Vasile Antoniu Tămaş)
9.    Viştea de Jos (dirijor prof. Gheorghe Malene)
10.     Răşinari (dirijor pr. Nicolae Brate)
11.     Gura Râului – cor seniori (dirijor prof. Angela Stoian)
12.     Catedrala Sighişoara (dirijor prof. Rodica Proteasa)
13.     Şinca Nouă (dirijor preoteasă Sara Tîlvar)
14.     Oraşul Victoria – corul Armonia (dirijor prof. Ion Timoftă)
15.     Oraşul Victoria – Sfânta Paraschiva (dirijor prof. Liviu Boantă)
16.     Viştea de Sus (dirijor prof. Liviu Boantă)

Aceste festival s-a cosumat pentru prima dată în anul 2006, la iniţiativa primarului de atunci Gheorghe Tabără şi luând denumirea hramului bisericii din sat, respectiv Festivalul de cântări Bisericeşti ,,Buna Vestire”. Doi ani mai târziu a fost înregistrat la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie