Secretele Făgăraşului

Biserica Franciscana

 

Cine s-ar fi gândit că Făgăraşul s-ar putea dezvolta pe verticală, în jos! Mai degrabă Tokyo, după ce arhitecţii vor fi epuizat orizontul! Un tunel secret săpat în subteran între Cetatea Făgăraş şi mănăstirea Franciscană de pe Tăbăcari stă dovadă în acest sens. Există mărturii şi există oameni care au văzut cu ochii lor catacombele de sub oraş. Culoare secrete prin care călugării franciscani ajungeau de la biserică în Sala Dietei de la Cetate sau pasaje subterane construite pentru ca proprietarii castelului să poată fugi în caz de asediu… Biserica Franciscană nu vrea să se ştie acest amănunt, deşi intrarea în tunel se face printr-o anexă a bisericii. Metehnele franciscanilor seamănă izbitor de mult cu cele ale Cavalerilor Templieri, care au împânzit Parisul de reţele subterane.

Tunel cu diametru de 4 metri

Cu vreo trei ani în urmă, când am aflat minunea, m-am prezentat curioasă la Biserica Franciscană, sperând ca părintele Janos Forika (pe vremuri preot acolo) să mă facă să-nţeleg când, cum şi de ce a apărut tunelul. Nu m-a lămurit prea tare atunci pentru că nu m-a lăsat să văd nici măcar intrarea, cum nu avea să mă lămurească nici zilele trecute când i-am dat din nou un telefon, fiind cel mai în cunoştinţă de cauză despre acest subiect ,,Părinte, haideţi să discutăm puţin despre tunel, lumea vrea să ştie… Dumneavoastră sunteţi cel mai în temă”, i-am spus eu, cu gândul că de data aceasta aveam să aflu ,,comoara”. ,,Nu discutăm nimic, nici dacă mă căutaţi, nici la telefon. Subiectul e închis. Eu i-am povestit despre asta pe vremuri Ministrului Culturii. E suficient cine ştie… O zi bună…  tâc, tâc, tâc…” şi telefonul s-a închis. Eu încă mai întrebam. Degeaba! Totuşi, mi-am amintit câte ceva din ce a lăsat să se ,,scurgă” la întâlnirea noastră precedentă. Pe vremea când era preot la Făgăraş. Se pare că tunelul nu e nici pe departe invenţie, există, are cam 4 metri în diametru şi se află la 1,2 metri în jos de la fundaţia drumului.

secrete - parintele Janos Forika
 parintele Janos Forika

,,I-am arătat doar Ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu… Intrarea este zidită acum. Într-adevăr s-a putut merge prin tunel. El traversează în subteran Drumul Naţional 1 şi ajunge pe sub Casa de Cultură până la Cetate. Noi (n.r. nu ştiu la cine se referea) am reuşit să mergem vreo 600 de metri prin el. Nu am încercat mai mult pentru că ne apropiam de lacul Cetăţii şi pasajul nu mai era sigur,” mi-a povestit atunci părintele. Astăzi, mă incită hotărârea lui de atunci: de ce a vrut să ţină secret un tunel care ar duce faima Făgăraşului de acum încolo?!

Se pare că franciscanii nu mergeau pe jos când ploua. Pe vremuri exista o capelă în Sala Dietei din Cetate unde ei ţineau slujbele. Mergeau acolo prin tunel. Ingenioşi prelaţii bisericii… Ideea părintelui pe vremuri (nu ştiu dacă o mai are) era să întocmească un proiect şi să obţină o finanţare de la Ministerul Culturii şi Cultelor pentru a reface pasajul. Astfel, aproape un kilometru de tunel ar putea fi vizitat, ar fi luminat cu lampadare şi ar beneficia de lucrări de consolidare. Până atunci însă nimeni nu trebuia să ştie nimic.

Şi dacă aş fi vrut să păstrez secretul, deja pentru mulţi nu mai e un secret. Veştile circulă, lumea se-ntreabă, iar imaginaţia o poate lua chiar razna. Chiar dacă nu ar fi ceva fenomenal, e de ajuns numai să existe acel tunel subteran vechi de secole, ca Făgăraşul să iasă din foame… turstic vorbind!

 Mănduc: ,,am văzut locul de intrare în tunel cu Ministrul Culturii”

Am verificat spusele lui Janos Forika şi am aflat de la primarul Făgăraşului Sorin Mănduc că într-o primăvară cu câţiva ani în urmă, Adrian Iorgulescu, la vremea aceea Ministru al Culturii, a fost la Făgăraş şi a participat la o întâlnire la care s-a discutat problema pasajului secret. ,,Am văzut şi eu şi ministrul locul în care se presupune că ar fi intrarea, într-o anexă a bisericii. Este lângă zidul unei încăperi. Ministrul ne-a spus atunci că o să ne trimită nişte experţi care să intre în tunel să vedem cât de afectat este şi care sunt procedurile de reconsolidare. N-am intrat în tunel dar un sâmbure de adevăr este aici”, au fost cuvintele lui Mănduc.

Din punct de vedere juridic nici primarul nu ştie cine ar putea fi proprietarul de drept al tunelului, după ce se dovedeşte clar că există. Având în vedere că merge prin subteran şi are deasupra un drum naţional, o Casă de Cultură a municipalităţii, încă o stradă şi apoi un lac, proprietar ar putea fi municipiul Făgăraş.

JTTI
Moveos
Agromar
Amanet King Onix
Second hand & outlet
Mogaldea Therapy
Florian Shaorma
Demgy

 ,,Când eram mic mă jucam prin tunel”

Un făgărăşean trecut de 50 de ani care locuieşte astăzi în cartierul Combinat pe strada Luncii îşi aminteşte că intrarea în tunel nu a fost dintotdeauna acoperită. Andrei Mate este reformat şi împrejurările au făcut ca la vremea când mă interesam de tunel să dau peste el. În curtea bisericii franciscane intra doar să se joace. Locuia atunci în cartierul Tudor Vladimirescu, aproape de mănăstirea Franciscană: ,,tot timpul ne jucam acolo. Intrarea în pasaj era undeva în apropierea corpului de clădire în care funcţionează azi o şcoală de asistente medicale. Era descoperită şi ţin minte că la intrare era mai largă, iar apoi se strâmta pe măsură ce înaintam în catacombă. Nu era cimentată în interior, pe jos era pământ. Noi nu înaintam mai mult de 20 de metri pentru că ne era frică”. Andrei Mate mai ştie ceva: ,,îmi aduc aminte că existau poveşti din bătrâni că mai este un pasaj subteran care merge de la Cetate pe sub Olt până la biserica din satul Hălmeag, comuna Şercaia”.

Nu se cunoaşte intrarea din partea Cetăţii

Nimeni nu ştie până acum unde iese tunelul la Cetate. Se crede că o ieşire secretă din Cetate ar fi existat în secolul al XVII-lea pe latura de sud, la jumătatea zidului exterior, unde se afla o încăpere la nivelul lacului. Deschiderea în zid care este acum acoperită, făcea legătura cu lacul, fiind mascată de trestie şi alte plante acvatice. Fostul director al muzeului, prof. Gheorghe Dragotă, este de părere că în încăperea respectivă erau ţinute două bărci cu care cei din interior se puteau refugia în oraş sau puteau trimite mesageri după ajutor. În ce priveşte întregul pasaj subteran secret, iată ce spune profesorul Dragotă: ,,nu e exclus să fi existat un asemenea tunel de refugiu, cu toate că această cetate n-a fost cucerită niciodată prin forţa armelor. În timp, mai ales dacă n-a mai fost folosit, fie a fost astupat intenţionat, fie s-a distrus singur. Oricum, având în vedere mijloacele tehnice ale epocii este destul de greu de presupus că ar fi putut fi construit un asemenea tunel pe sub lac, fără să fie inundat. Chiar s-a încercat în anii ’66-’77 prin nişte săpături arheologice să se depisteze acest tunel. S-a săpat până la o adâncime de 2 metri, dar pânza freatică fiind înaltă a inundat secţiunea arheologică şi, neavând pompe puternice pentru evacuarea apei, s-a renunţat.”

Tunel sau pivniţe?

În 1998 o echipă de arheologi condusă de şeful catedrei de Istorie de la Universitatea de Istorie din Bucureşti, prof. dr. Antal Lukacs, a efectuat săpături la cetate. Nu căutau catacombele ci au fost angajaţi prin contract să facă lucrările necesare unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea Cetăţii. Până la urmă au fost stopate şi acestea din lipsă de bani, ca de fiecare dată. Profesorul Lukacs îşi aminteşte că nu au descoperit tunelul, ,,dar noi săpam cu precădere pe lângă zidurile castelului, la o adâncime de numai 3 metri. Nu ne-am extins cu săpăturile. Dar în schimb am găsit în curtea interioară sub nivelul actual al solului vechea canalizare austriacă făcută din cărămidă. Am mai găsit subsolurile bastioanelor. Trebuie să ne gândim că în Făgăraş în zona cetăţii nu mai există multe case făcute în secolele 16-17, care erau prevăzute la vremea aceea cu pivniţe. Pe locul lor s-au ridicat alte construcţii, iar beciurile au rămas. Asta ar fi o variantă a explicaţiei. Iau în calcul şi existenţa unui tunel dacă fac o analogie cu restul cetăţilor din ţară care datează de pe vremea aceea şi care erau prevăzute cu pasaje subterane.”

La fel ca în prima încercare de a descoperi adevărul absolut, nici de această dată nu m-am bucurat întru totul de el: tunelul nu l-am văzut, gura de intrare ar fi zidită, dar cel puţin mărturiile oamenilor stau dovadă că Făgăraşul adăposteşte cel mai ,,valorificabil” secret. De ce continuă totuşi să rămână un secret?!  Cristina Cornilă

 

 


Apreciază
Distribuie