Mircea Dincă, cercetător născut și crescut la Făgăraș, profesor la Princeton University și fost profesor al Massachusetts Institute of Technology (MIT), lucrează la materiale sintetice cu pori de dimensiuni nanometrice. Acestea ar putea fi folosite la stocarea energiei și la captarea apei din atmosferă, potrivit informațiilor publicate pe Facebook de Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), instituție aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării.
Cercetările sale se concentrează pe metal-organic frameworks (MOFs), adică rețele metal-organice. Sunt structuri cristaline formate din noduri metalice legate prin molecule organice. Porozitatea lor este extremă: câteva grame din anumite MOF-uri au o suprafață internă comparabilă cu cea a unui teren de fotbal.
Deși foarte poroase, MOF-urile au fost multă vreme slab conductoare electric. Echipa lui Dincă a contribuit la dezvoltarea unei noi clase de MOF-uri conductoare. Într-un studiu publicat în Nature Materials, laboratorul său a demonstrat primul supercondensator care folosește un MOF conductiv drept unic material activ al electrozilor, fără aditivi conductori sau lianți. Dispozitivul și-a păstrat peste 90% din capacitate după 10.000 de cicluri de încărcare-descărcare.
La Princeton, cercetările sale acoperă materiale microporoase pentru stocarea energiei, baterii, supercondensatoare, cataliză și captarea apei din atmosferă. Un studiu publicat în Nature Communications descrie un MOF care începe să adsoarbă abrupt apa de la o umiditate relativă de numai 4,3%. Materialul atinge o capacitate maximă de 0,41 grame de apă pentru fiecare gram de material și își menține performanța pe parcursul a peste 500 de cicluri de adsorbție și desorbție. Rezultatele sunt experimentale și deschid o direcție de cercetare pentru obținerea apei din atmosferă în condiții de umiditate foarte scăzută.
Importanța acestei clase de materiale a fost consacrată în 2025, când Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat lui Susumu Kitagawa, Richard Robson și Omar M. Yaghi pentru dezvoltarea rețelelor metal-organice. Academia Regală Suedeză a subliniat potențialul MOF-urilor pentru captarea apei din aerul uscat, captarea dioxidului de carbon, stocarea gazelor și cataliză.
Parcursul academic al lui Mircea Dincă a început și continuă la Princeton. A absolvit universitatea în 2003, iar doctoratul l-a obținut la University of California, Berkeley, în 2008. S-a alăturat apoi MIT, unde a fost cadru didactic din 2010 și profesor titular din 2020. Din anul academic 2025-2026 este Alexander Stewart 1886 Professor of Chemistry la Princeton.
Munca sa a fost recunoscută și prin distincții de prestigiu. În 2016, când era profesor de chimie la MIT, Mircea Dincă a fost desemnat câștigătorul Premiului Alan T. Waterman, acordat de National Science Foundation (NSF). Ediția din 2016 a marcat cea de-a 40-a aniversare a premiului, cea mai înaltă distincție acordată de fundație pentru un cercetător remarcabil cu vârsta sub 35 de ani.
Rădăcinile sale sunt în Făgăraș
Tatăl lui Mircea, preotul Dincă, a slujit la Biserica Brâncoveanu, iar mama sa a fost educatoare timp de 35 de ani la grădinița nr. 7.
Mircea Dincă a urmat cursurile Școlii Gimnaziale nr. 1, apoi secția de matematică-fizică a Liceului „Radu Negru”. Dirigintele său a fost profesorul Lazea, care îi fusese profesor de matematică și mamei sale, la Rupea. Profesor de chimie i-a fost domnul Pandrea, fost director al Liceului „Radu Negru”.
Cercetătorul a vorbit în urmă cu câțiva ani despre importanța acestei perioade: „A fost foarte influentă perioada asta pentru mine, în mod evident m-a ajutat să ajung la Princeton şi de acolo, mai departe”.
Cercetarea lui Mircea Dincă și direcțiile în care sunt dezvoltate MOF-urile conductoare pentru energie și captarea apei vor fi analizate pe larg în revista InHouse of the Romanian Innovation.
