„Cel mai mult mi-a plăcut să lucrez cu copiii“

Interviu cu Francisc David, nume de care se leagă creşterea multor fotbalişti de vază ai Făgăraşului

Feri David s-a născut în 1929, la Făgăraş ,fiind unul dintre pionierii fotbalului făgărăşean. A evoluat ca jucător la Chimia timp de 7 ani. Din 1960, a trecut la o activitate pe care a slujit-o mai bine de 30 de ani şi care, de altfel, l-a consacrat,  aceea de antrenor, dar mai ales de descoperitor de tinere talente.

Silviu Coman: Cum a fost începutul dumneavoastră, în meseria de antrenor?Francisc David

Francisc David: Din anul 1960, am început să lucrez în această meserie, cu copiii şi juniorii. În 1957, pe când evoluam la Chimia Făgăraş, m-am îmbolnăvit şi a trebuit să renunţ, prematur, la cariera de jucător. Chiar dacă eu am mai dorit să joc, medicii mi-au interzis şi astfel am pus punct fotbalului ca jucător. În acea perioadă, de copii şi juniori se ocupa Toma Vasile, el fiind cel care mi-a propus să îl ajut.

S.C.: Aţi simţit atunci că aveţi înclinaţii spre această meserie sau, pur şi simplu, nu aţi vrut să rămâneţi în afara fotbalului?

F.D.: De mic copil, îmi doream să devin antrenor, în momentul în care nu voi mai juca. Acest lucru l-am simţit. De exemplu, copil fiind, îmi plăcea să adun copiii, să organizez jocuri şi mai ales să le dau indicaţii tactice.

S.C.: Spuneaţi că aţi fost nevoit să renunţaţi prematur la fotbal. Ce ne puteţi spune despre activitatea de jucător?

F.D.: Am iubit fotbalul enorm, dar activitatea mea ca jucător, aşa cum am spus, a fost scurtă. Până la vârsta de 18 ani am evoluat la echipa Sindicatul Mixt, în campionatul orăşenesc. Eram câţiva băieţi talentaţi, iar antrenorul Şepci ne-a văzut şi ne-a dus la echipa mare a Chimiei Făgăraş. Ce îmi aduc aminte este că, prima dată, antrenorul m-a întrebat pe ce post joc, iar eu i-am răspuns că pe partea dreaptă. Răspunsul lui a fost foarte tranşant, şi anume că dreapta este ocupată, aşa că am fost nevoit să mă adaptez pe extrema stângă.

S.C.: Sunteţi recunoscut ca unul dintre marii descoperitori de tinere talente, pe care l-a avut Făgăraşul. Care era secretul în depistarea acestor talente?

F.D.: Nu pot să afirm că există un secret. Mergeam mult la şcoli, pentru a urmări copiii. Urmăream dacă au aptitudini pentru acest joc şi, bineînţeles, dacă puneau pasiune. După aceea, cu răbdare, munceam foarte mult cu ei.

Moveos Fagaras_11.22
Spalatoria GPC
La Turcu
Valencia
JTTI
Proaspat Alb

S.C.: În tot acest timp, aţi lansat spre înalta performanţă foarte mulţi jucători. Enumeraţi câţiva dintre ei.

F.D.: Printre cei mai reprezentativi, pot sa-i numesc pe Csutak, Drăgoi, Vărzaru, Ion Gheorghe, Dan Boeru, Jiga, Văidean, Mosoman, Ganea dar şi mulţi alţii.

S.C.: V-a plăcut mai mult să antrenaţi copiii sau seniorii?

F.D.: Indiscutabil copiii, dovadă că nu i-am lăsat. După demiterea lui Bujor şi numirea mea, forţată de împrejurări, la echipa de seniori, am insistat pe lângă conducere să revin la munca cu copiii şi, astfel, am reuşit, la scurt timp, să ajung din nou în mijlocul lor.

S.C.: Ce părere aveţi despre situaţia actuală a fotbalului făgărăşean?

F.D.: Vedeţi dumneavoastră, fotbalul a evoluat şi s-a schimbat foarte mult. În trecut, aspectul financiar nu era primordial, pe când acum, fără acest suport, fotbalul nu poate să existe. Din păcate, din acest punct de vedere, fotbalul făgărăşean suferă pentru că, din câte ştiu, doar Primăria se implică mai mult financiar, în timp ce investiţia privată lipseşte. Lipsind acest suport financiar, cred că o organizare mult mai bună la nivel de copii şi juniori ar putea redresa fotbalul făgărăşean.

S.C.: Ce sfat ați da unui tânăr antrenor, care îşi începe o carieră în pregătirea copiilor?

F.D.: În primul rând, să ştie că munca cu copiii nu este deloc simplă şi că ea necesită multă răbdare, dar mai ales pasiune.


Apreciază
Distribuie