Făgărăşeanul cu cei mai mulţi bani

De profesie restaurator, cu state vechi în meseria de muzeograf, un făgărăşean de 61 de ani deţine recordul la capitolul bani: are cea mai mare colecţie numismatică din oraşul nostru şi putem crede fără să ne înşelăm că în decursul vieţii i-au trecut prin mână cei mai mulţi bani.

Prof. Ioan Constantin Frătean colecţionează monede, bancnote şi medalii de aproape o jumătate de secol. De 49 de ani strânge bănuţ cu bănuţ din toate timpurile, de pe toate continentele, din toate regimurile politice, ajungând astăzi să deţină sute, poate mii de piese.

Cetăţean american

Ioan Frătean a lucrat vreme de 22 de ani la muzeul „Valeriu Literat”, alţi 2 ani i-a petrecut la muzeul de Etnologie din Braşov, o perioadă a avut şi activitate la catedră, iar astăzi este restaurator de metale, ceramică şi sticlă.

A trăit pe pielea lui visul american, dar s-a întors acolo unde îl chemau rădăcinile. „În America am stat aproape zece ani, am locuit în statul Indiana. Soţia mea a câştigat Loteria Vizelor. M-aş fi întors acasă din prima zi, dar tătăl meu murise de mult, mama a decedat şi ea la puţin timp după ce am ajuns în SUA, aşa că mi-am zis că trebuie să rabd să-mi iau cetăţenia. După 5 ani ne-am depus actele, iar după încă un an şi jumătate am devenit cetăţeni americani. Avem dublă cetăţenie, fiul nostru Cezar Tiberius, care azi are 16 ani, s-a născut acolo. Am colecţionat monede şi pe tărâm american”, povesteşte colecţionarul.

colectia de sferturi de dolari americani din toate statele Americii
colectia de sferturi de dolari americani din toate statele Americii

Cât timp a stat în America şi-a cumpărat o casă, pe care a vândut-o la întoarcerea în ţară.

Visul lui este să-şi lase colecţia moştenire fiului, elev la Radu Negru, care „are stofă de colecţionar şi l-am infectat şi pe el cu acest microb”.

Primii bani primiţi pe nasturi

Era copil când şi-a descoperit pasiunea. Juca un fel de rişcă, dar în loc de bani avea… nasturi: „Am început de la zero. N-am avut niciun bănuţ. Mă jucam rişcă şi în loc de bani aruncam cu nasturi de plapumă. Pe strada Libertăţii curgea Berivoiul şi tot acolo era o fabrică ce arunca nasturii în apă. Într-o zi, împreună cu alţii copii, am intrat în râu şi ne-am umplut buzunarele cu nasturi de plapumă. I-am dat la schimb pe toţi pe nişte monede vechi. Acelea au fost primele mele piese din colecţie!”

„În 1967 am intrat în posesia unei monede mici de argint şi aşteptam să facă suta de ani la mine. S-a întâmplat în 1969. Erau 20 de criţari din timpul Imperiului Austro-Ungar. Am altele însă mult mai vechi. Colecţia de bază conţine monede din România şi Austria. Am adunat bani din 204 ţări ale lumii”, continuă făgărăşeanul.

Monede în formă de triunghi

În colecţia lui Ioan Frătean se găsesc de toate: falsuri monetare, erori montare, bani cu forme ciudate, 500 de medalii, bancnote de dimensiuni halucinante…
Banii lumii sunt surprinzător de diverşi: în Pakistan şi India se găsesc monede pătrate, în Insulele Cook sunt sub formă de triunghi, în Anglia existau bănuţi cu zece laturi, în Iraq sunt sub formă de octogon.

monede cu forme ciudate
monede cu forme ciudate

Printre maldărele de clasoare şi cutii întregi cu monede deşărtate, în colecţia restauratorului poţi găsi tot felul de curiozităţi: „Priviţi, asta e o rublă cu Eminescu scoasă de Republica Socialistă Sovietică la 100 de ani de la moartea poetului! Aici am o colecţie de sferturi de dolari cu toate cele 50 de state ale Americii, fiecare dintre ei având emblema statului din care provine! Aceasta este o colecţie de falsuri monetare… celelalte sunt erori monetare…”

Şi uite aşa am aflat că şi falsurile sunt o valoare! Atunci când sunt realizate de genii. „Bijutierii pot crea falsuri reuşite, pot chiar schimba anul unei monede prin şlefuire. Era pe vremuri un bijutier celebru în Braşov, pe nume Sigismund Weiss, care a realizat nişte falsuri de colecţie. De altfel, era şi cel mai mare colecţionar din judeţ”, explică făgărăşeanul, care şi deţine câteva monede fabricate de acesta.

Şi erorile monetare sunt valoroase pentru cei care au colecţii numismatice, fiind acele monede care au fost imprimate strâmb sau de două ori încă din matriţă. Se găsesc rar.

O bancnotă cât 7!

Proaspat Alb
Victoria Federal IFN
Amanet King Onix
Monumente funerare
Demgy
Reno Depo

Nici capitolul „hârtii” nu suferă de lipsa diversităţii! Cea mai mare bancnotă din clasoarele lui Ioan Frătean este un „cearceaf rusesc”, după cum îi place să-i zică. Este o hârtie de 500 de ruble care are nu mai puţin de 27,5 cm X 12,5cm. În comparaţie cu ea, cea mai mică banconotă pare un timbru. Este o hârtie românească de 10 bani, din 1917, cu Regele Ferdinand, cu dimensiunile de 3,5cm X 4,5cm. Cam şapte „timbre” româneşti fac ca dimensiune cât cearceaful urmaşilor lui Ivan cel Groaznic.

cearceaful rusesc in comparatie cu timbrul romanesc
cearceaful rusesc in comparatie cu timbrul romanesc

Extreme găsim şi la monede; muzeograful are cu se lăuda în materie de piese rare! Cea mai mare monedă pe care o deţine cântăreşte… un kilogram. A fost în circulaţie în Australia şi avea valoarea de 30 de dolari.

La polul opus cea mai mică şi mai mică monedă este una turcească şi cântăreşte 0,04 grame. Este fabricată dintr-un argint în concentraţie slabă care se numeşte billon.

Bănuţii sunt parcă scoşi direct din tabelul lui Mendeleev, asta pentru că sunt confecţionaţi din tot felul de materiale, cum ar fi zinc, fier, nichel, argint, cupru, bronz, alamă, aluminiu etc.

Monede rare

Făgărăşeanul ştie câte-n lună şi în stele despre bani! Toată viaţa a alergat după piese rare şi poate spune dintr-o suflare care ar fi monedele cel mai greu de găsit. Aviz amatorilor care încearcă încropirea unei colecţii de gen!
Spune că se găsesc cu greutate monedele de: 5 lei din 1885, 2 lei din 1901 sau 5 coroane din 1906 (Austria).

monede 6

Tot din categoria monedelor rare face parte şi dolarul singaporez în greutate de 5 uncii, care a fost bătut într-o emisiune de doar 500 de exemplare. Din fericire, unul din acestea se află în posesia lui Ioan Frătean.

O piesă rară păstrată într-o stare perfectă poate ajunge la 1.000 de euro, pe când una care nu mai arată ca atunci când a fost bătută se vinde pe piaţa colecţionarilor cu până la 500 lei.

Membru al Societăţii Numismatice din România

Din 1985 colecţionarul făgărăşean a devenit membru al Societăţii Numismatice din ţara noastră. Nu şi-a abandonat pasiunea nici pe continentul american, aşa că s-a înscris şi acolo în Societatea Numismatică din Indiana. „Plecând de la aceeaşi pasiune, în America am vrut să predau cursuri de restaurare. Am discutat cu o universitate din Indiana şi am primit acceptul să ţin un curs de restaurator. Nu s-a mai materializat ideea mea, pentru că am avut 9 înscrişi, iar pentru o clasă trebuia să fie minim 12 persoane”, spune acesta.

monede 4

L-am întrebat pe Ioan Frătean unde se afla pe 11 septembrie 2011, ziua în care America a devenit scena unei tragedii universale. „În 10 septembrie am plecat spre România în vacanţă, din aeroportul din Chicago. Mi s-a părut destul de suspect că tot aeroportul era plin de grupuri de arabi, dar atunci n-am dat prea mare importanţă. La ajungerea în Bucureşti am aflat de atentate, deci la diferenţă de ore. Abia atunci mi-am pus întrebări despre existenţa acelor grupuri de cetăţeni arabi şi abia atunci mi s-au părut cu adevărat suspecţi”, povesteşte Frătean, care pare convins de faptul că atentatorii au avut planuri de rezervă şi nu exclude ca unul dintre planurile B să fi privit chiar aeroportul din Chicago. Noi nu vom afla niciodată, câtă vreme arabilor le-a ieşit planul A!

(Cristina Cornilă)


Apreciază
Distribuie

Un comenariu la “1”

Comentariile sunt închise.