Tradiţii de Bobotează

Boboteaza reprezintă sărbătoarea în care Ioan Botezătorul l-a botezat pe Hristos în apa Iordanului.

Potrivit scrierilor, Ioan Botezătorul şi-a început activitatea profetică în pustiul Iordanului. Prin învăţătura sa, el uimea şi atrăgea în acelaşi timp mulţi oameni. Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, L-a recunoscut, L-a arătat mulţimilor şi L-a botezat. De aceea, în ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Se face Agheasmă Mare lângă o apă, iar oamenii îşi stropesc gospodăriile cu această apă sfinţită.

Se spune că atunci când preotul aruncă în apă crucea, diavolii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, îi prind şi le rup pântecele.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe, pentru că apele au fost sfinţite. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Agromar
Florian Shaorma
Victoria Federal IFN
Spalatoria GPC

Un obicei răspândit în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea este Botezul Cailor, urmat de o întrecere între cai. Se spune că cei ce-şi botează caii vor avea un an bun, cu recolte bogate.

Conform tradiţiei populare, dacă în ziua de Bobotează pământul va fi îmbrăcat în promoroacă, va fi belşug şi sănătate. Dacă la streşini sunt ţurţuri, primăvara va fi timpurie şi frumoasă.

Botezul Domnului, alături de ziua Sfântului Ioan, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă.


Apreciază
Distribuie