Transfăgărășanul, 45 de ani de la inaugurare. Zeci de oameni au murit pentru construirea lui

Transfăgărășanul împlinește, astăzi, 45 de ani de la inaugurare.

DN7C leagă Muntenia şi Transilvania şi traversează cel mai înalt lanţ muntos din România, la peste 2.000 de metri altitudine, pe o distanţă de aproximativ 92 km.

Potrivit ziarelor vremii, notează TVR, la realizarea spectaculosului drum, construit între anii 1970-1974, „au lucrat mii de oameni (…) militarii forţelor armate, unităţi de genişti, care au adus, o contribuţie hotărâtoare la realizarea Transfăgărăşanului” şi a altor categorii sociale „mii de muncitori, mineri, tehnicieni, ingineri şi proiectanţi la unităţile Ministerelor Energiei Electrice, Transporturilor şi Telecomunicaţiilor” (România Liberă, 21 septembrie 1974), dar care a implicat şi numeroase sacrificii.

Într-un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale, prilejuit de ceremonia militară şi religioasă din 20 iulie 2009, pentru dezvelirea plăcilor comemorative de la cele două monumente de pe Transfăgărăşan, „Poarta Geniştilorâ” şi „Poarta Întâlnirii”, se arăta că „aproape 40 de morţi şi tot atâţia răniţi au constituit jertfa pe care Munţii Făgăraş au cerut-o pentru făurirea acestui drum al înălţimilor ce impresionează prin măreţie şi spectaculozitate”.

S-a muncit nonstop, indiferent dacă a nins, a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină. Inclusiv pe ger s-a lucrat ca pe vreme bună.

Mobila SH
Proaspat Alb
Sumi Agro - Kaishi
Florian Shaorma
Demgy

„Din martie 1970, de când geniştii au primit această misiune, atacul s-a articulat după o tactică şi o strategie ferme, zi de zi. Dacă a nins, dacă a plouat, dacă a dat lapoviţă sau grindină, dacă a fost ger, munca a continuat ca şi pe vreme bună: cei de la înaintări s-au căţărat pe ţancuri legându-se cu coarde de vreun brad şi acolo unde nu mai erau brazi de-un colţ de stâncă: au săpat găuri adânci cu ranga şi cu târnăcopul, au cărat explozibilul, au dat foc fitilelor detonante şi numai ei ştiu cum s-au grăbit spre adăposturi; buldozeriştii au împins vagoane de rocă, conducându-şi maşinile la înălţimile la care zboară avioanele, pe acolo pe unde nu trecuse picior de om, drum tăiat în stâncă la marginea unor adâncimi de zeci şi de sute de metri  (…)” (Scânteia, 17 iunie 1971).

La realizarea celor peste 90 de kilometri de şosea, „în total au fost făcute cca 4 milioane metri cubi de derocări şi terasamente, construite 28 de poduri şi viaducte în beton şi fier, 550 de podeţe, precum şi un tunel rutier în lungime de aproape un kilometru care străpunge masivul muntos între vârfurile Negoiu şi Moldoveanu”. (România Liberă, 21 septembrie 1974).

Printre obiectivele turistice aflate de-a lungul Transfăgărăşanului se află Cetatea Poenari, lacul şi barajul Vidraru, lacul glaciar şi cascada Capra, lacul glaciar şi cascada Bâlea. Acestora li se adaugă, în sezonul rece, Hotelul de Gheaţă de la Bâlea Lac, masivele şi traseele montane din jurul Transfăgărăşanului.

sursa: stiri.tvr.ro


Apreciază
Distribuie