Soborul Sfântului Ioan Botezătorul – hramul a două biserici din Făgăraș

După Bobotează, în 7 ianuarie, este prăznuit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul.

Tatăl său, preotul Zaharia, a primit vestea nașterii sale de la îngerul Gavriil, în timp ce slujea la templu. Pentru că nu a dat crezare celor vestite de înger, Zaharia a rămas mut până la nașterea fiului sau.

Sfântul Ioan Botezătorul a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Hristos și de a-L descoperi și a-L face cunoscut lui Israel. Încă de tânăr a fost proroc al pocăinţei, a iubit înfrânarea şi viaţa aspră din pustia Iordanului.

Sfântul Ioan Botezătorul și-a dus viața în mare asceză, evanghelistul Marcu precizând chiar că: „Ioan era îmbrăcat în haină de păr de cămilă, avea cingătoare din piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatica”.

Pentru a înlătura orice confuzie că el este Mesia cel așteptat, Sfântul Ioan spunea: „Eu vă botez cu apă spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine… Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc”.

Ioan este nume iudaic: „Iohanan” prescurtare din „Iehohanan” și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”.

La români, numele se bucură de foarte mare popularitate atât în varianta Ion, Ioan, Ioana cât și ca derivat: Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionica, Oana etc, alcătuind cea mai bogată familie onomastică – aproximativ 2 milioane de români serbează onomastica pe 7 ianuarie.

În privința locașurilor de cult care au ca hram sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, acestea sunt două biserici din Făgăraș: Catedrala ortodoxă și Biserica din cartierul Galați.